ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 73/2003

S-a luat în examinare recursul declarat de inculpatul C.V. împotriva deciziei penale nr.77 din 12 martie 2002 a Curții de Apel Bacău. S-a prezentat inculpatul asistat de apărător ales, avocat T.G. Procedura îndeplinită. Apărătorul solicită admiterea recursului și în rejudecarea cauzei să se constate lipsa pericolului social și aplicarea unei sancțiuni administrative. Procurorul cere respingerea recursului, ca nefondat. Inculpatul regretă fapta. C U R T E A Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele : Prin sentința penală nr.384/20 decembrie 2001 Tribunalul Bacău a condamnat pe inculpatul C.V. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art.208 raportat la art. 209 alin.3 lit.a, cu aplicarea art.41 alin.2, art.37 lit.b, art.74 lit.c, art.76 lit.c și art.80 din Codul penal.

S-a constatat că prejudiciul produs S.N.P.S–Sucursala Petrom Moinești,în sumă de 2.723.840 lei a fost recuperat integral. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că inculpatul a lucrat în calitate de sondor la Schela Petrolieră Modârzău aparținând intimatei părți civile. Cum în punctul său de lucru se afla o conductă ce transporta produse petroliere a sustras treptat cantitatea de 560 l gazolină, care s-a găsit la domiciliul său, de unde a și fost ridicată cu ocazia percheziției domiciliare efectuate de organele de poliție în ziua de 19 ianuarie 2001. Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul, solicitând achitarea sa conform art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.d C.proc.pen., motivat de faptul că nu a sustras gazolina din conducte și potrivit art.18 1 Cod penal fapta nu prezintă pericol social.

Prin decizia penală nr.77/12 martie 2002, Curtea de Apel Bacău a respins, ca nefondat, apelul inculpatului. Împotriva acestei decizii inculpatul a declarat recurs, apărătorul solicitând oral aplicarea prevederilor art.18 1 din Codul penal și aplicarea unei sancțiuni administrative. Recursul declarat de inculpat este nefondat. Din probatoriul administrat în cauză se constată că instanțele au făcut o corectă încadrare juridică a faptei săvârșite, pedeapsa fiind stabilită cu respectarea cerințelor art.72 din Codul penal. Se constată că materialul probator, recunoașterea inculpatului, percheziția domiciliară cu care ocazie s-a găsit cantitatea de gazolină cît și raportul întocmit de laboratorul din cadrul Rafinăriei Dărmănești care a confirmat că, acest produs petrolier prezintă caracteristicile gazolinei, a fost just evaluat de instanțe.

Gradul concret de pericol social al faptei, cantitatea de produse petroliere sustrase, activitate infracțională care proliferează creând mari prejudicii societății cât și antecedentele penale ale inculpatului nu justifică aplicarea prevederilor art.18 1 din Codul penal, încât critica formulată de inculpat este nefondată și va fi respinsă, ca atare. Așa fiind pentru considerentele expuse, în baza art.385 15 pct.2 lit.b Cod procedură penală se va respinge, ca nefondat recursul declarat de inculpat. Potrivit prevederilor art.192 alin.2 Cod procedură penală, recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E : Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul apărătorul C.V. împotriva deciziei penale nr.77 din 12 martie 2002 a Curții de Apel Bacău. Obligă pe inculpat la plata sumei de 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat. Pronunțată, în ședință publică, azi 9 ianuarie 2003.