ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 16.01.2004

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 276/2004

HOTĂRÂRE
16.01.2004
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 276/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)

Asupra recursului de

față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală

nr.1085/F din 10 noiembrie 2003, Tribunalul București, secția I penală a

condamnat pe inculpatul D.G. la pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea

art.74-76 lit.a C.pen.

S-a făcut aplicarea

art.71-64 C.pen.

În temeiul art.88 C.pen.

s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul reținerii și arestării

preventive de la 26 septembrie 2002, la zi.

În baza art.350 C.proc.pen.,

s-a menținut starea de arest a inculpatului.

În baza art.65

alin.2 C.pen. s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a,

b C.pen. pe timp de 2 ani.

În baza art.191

alin.1 și 2 C.proc.pen. a fost obligat inculpatul la 15.000.000 lei cheltuieli

judiciare către stat.

Împotriva acestei

hotărâri au declarat apeluri Parchetul de pe lângă Tribunalul București și

inculpatul D.G.

La termenul de

judecare a apelurilor, respectiv 8 ianuarie 2004, instanța de apel, prin

încheiere, a constatat legalitatea și temeinicia arestării preventive a

inculpatului apelant, în baza dispozițiilor art.143 și 148 lit.h C.proc.pen.,

măsură pe care a menținut-o.

Inculpatul a

declarat recurs împotriva încheierii menționate mai sus, motivele fiind

netemeinicia menținerii măsurii arestării preventive, solicitând revocarea măsurii

arestării preventive, în temeiul art.139 C.proc.pen., deoarece nu mai subzistă

temeiurile care au fost avute în vedere la luarea acestei măsuri și, în

consecință, judecarea sa în stare de libertate.

Recursul declarat

de inculpat nu este fondat pentru următoarele considerente:

Potrivit art.136

alin.1 C.proc.pen., în cauzele privitoare la infracțiuni pedepsite cu ...

închisoare, pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal, se poate

lua față de acesta una din măsurile preventive, litera d  a acestui articol,

prevăzând arestarea preventivă.

Art.148 alin.1

lit.h C.proc.pen., astfel cum a fost modificat prin Legea nr.281/2003, prevede

că măsura arestării inculpatului poate fi luată dacă sunt întrunite condițiile

prevăzute de art.143 C.proc.pen. și inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru

care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață alternativ cu pedeapsa

închisorii sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe certe că

lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

În urma examinării

lucrărilor dosarului, Curtea constată că dispozițiile procedurale privind

luarea măsurii arestării preventive a inculpatului în cursul urmăririi penale,

prelungirea acestei măsuri în cursul judecății în fond și în apel, menținerea

arestării preventive a inculpatului, au fost respectate de instanțele

competente.

Ca atare,

încheierea instanței investită cu judecarea apelurilor declarate împotriva

sentinței primei instanțe prin care s-a constatat legalitatea măsurii arestării

preventive a inculpatului și s-a dispus menținerea acestei măsuri, este legală.

Inculpatul a

săvârșit o infracțiune pentru care legea penală prevede pedeapsa închisorii mai

mare de 4 ani închisoare și există suficiente temeiuri că lăsarea lui în

libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Pentru

considerentele expuse, recursul declarat de inculpat nefiind fondat, în baza

dispozițiilor art.385

15

pct.1 lit.b C.proc.pen., va fi respins.

În baza art.192 C.proc.pen.,

inculpatul recurent va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Respinge,

ca nefondat, recursul declarat de inculpatul D.G. împotriva încheierii din 8

ianuarie 2004 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, pronunțată în

dosar nr.47/2004.

Obligă pe recurent

să plătească statului suma de 700.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma

de 200.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa

din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică, azi 16 ianuarie 2004.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2005-04-08
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2394/2005
Asupra recursului de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 1228 din 30 septembrie 2004, Tribunalul București, secția I penală, a dispus condamnarea inculpatului D.D.C. la 3 ani și 6 luni închisoa
ÎCCJ 2004-05-06
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2474/2004
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 1038 din 13 noiembrie 2003, pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală, în baza art. 211 alin. (2) lit. c) C. pen., cu apl
ÎCCJ 2004-06-04
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3061/2004
mai 2004 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, a amânat judecarea recursului declarat de inculpatul C.I., formulat împotriva sentinței penale nr. 2041 din 18 decembrie 2003 a Judecătoriei sector 6 și a deciziei penale nr. 568 di
ÎCCJ 2004-02-24
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1045/2004
Asupra recursului de față; In baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 14 ianuarie 2004, Curtea de Apel București, secția I penală, având de soluționat apelurile declarate de inculpații D.H.F. și D.H.C., s-a pus
ÎCCJ 2003-10-27
0,96
ÎCCJ, Decizia nr. 412/2003
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 295 din 25 martie 2003, Tribunalul București, secția penală, a condamnat, printre alții, pe inculpatul D.G.M. la 4 ani închisoare pentru
Sursă