ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 72/2003

La data de 27 iulie 1999, la sugestia numitului A.C. și împreună cu acesta, inculpatul V.V. -a deplasat la sediul SC EST MIRA SRL unde i-a propus martoruluiC.R., administratorul societății, procurarea a 20 tone ciment la un preț atractiv. Având acceptul martorului, inculpatul l-a contactat pe numitul P.G., administratorul unei societăți de transport și a convenit cu acesta să-i aducă de la Turda cantitatea de 20 tone ciment, sens în care i-a înmânat o delegație semnată și ștampilată precum și o filă CEC în alb. La data de 27 iulie 1999, T.C. a fost delegat să efectueze o cursă la SC CIMENTUL SA Turda de unde a încărcat cantitatea de 20 tone ciment alb în valoare de 35.380.000 lei, iar plata a fost făcută cu fila cec semnată de ștampilată de către inculpat, însă care a fost completată de angajații SC CIMENTUL SA Turda. Ulterior, partea vătămată a constatat cu ocazia introducerii filei cec pentru decontar, că SC GECA IMPEX SRL nu are disponibil în cont și a fost declarată în interdicție bancară. Prejudiciul în valoare de 35.380.000 lei a rămas nerecuperat, partea vătămată constituindu-se parte civilă în cauză cu această sumă.

La data de 28 iulie 1999, inculpatul și numitul A.C. l-au contactat pe martorul C.S. cu care A.C. se cunoștea de mai mult timp și i-au propus să meargă în calitate de delegat al SC GECA IMPEX SRL la SC IMPAR SRL Iași pentru a achiziționa niște cauciucuri. Acceptând propunerea, martorul a primit de la inculpat o comandă, o delegație și o filă cec semnată și ștampilată, însă pe parcurs a ținut legătura cu nimitul A.C. care i-a indicat locul în care să depoziteze marfa ridicată de la partea vătămată și i-a dat suma de 1.000.000 lei pentru serviciul prestat,. Partea vătămată SC IMPAR SRL a introdus fila cec la bancă, însă a arătat că aceasta a fost refuzată la plată, datorită lipsei de disponibil. Prejudiciul cauzat părții vătămate în cuantum de 37.104.348 lei nu a fost recuperat, societatea emițând pretenții civile în cauza penală.

La data de 29 iulie 1999, martorul C.S. a fost din nou contactat de către inculpatul V.V. și de numitulA.C., care i-a propus să se deplaseze la SC ITS &CO Onești, pentru a ridica pentru SC GECA IMPEX SRL cantitatea de 270 mp parchet. A primit de la inculpatul V.C. documentele de acreditare, ștampila societății și o filă cec semnată și ștampilată, iar la data de 30 iulie 1999, cu un autoturism condus de numitul M.C., s-a deplasat la Onești, a ridicat marfa pe care a achitat-o cu fila cec primă de la inculpat. Întrucât SC GECA IMPEX SRL nu avea disponibil în cont, fila cec a fost refuzată la plată, astfel încât partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 76.985.178 lei. A susținut martorul C.S. că și de această dată, numitul A.C. s-a implicat în derularea înțelegerii, în sensul că l-a condus cu autoturismul său CIELO de culoare albă pe b-dul Independenței, unde s-a întâlnit cu șoferul, iar ulterior, i-a achitat suma de 2.000.000 lei pentru serviciul prestat. A relatat același martor că s-a întâlnit cu A.C. la începutul lunii septembrie 1999, a aflat că inculpatul V.V.este plecat din țară și i-a sugerat ca în ipoteza în care organele de poliție îl vor ancheta, să nu declare nimic în legătură cu implicarea lui A.C. în tranzacția care a avut loc.

S-a mai reținut că la data de 23 iulie 1999, inculpații V.V. și A.C., după ce au obținut acordul numitului C.R., administrator la SC EST MIRA SRL, de a-i procura o cantitate de ciment, au luat legătura cu patronul unei societăți de transport și au convenit efectuarea unei curse la SC MOLDOCHIM SA Bicaz pentru achiziționarea cimentului. Șoferii N.C. și M.D. au primit de la inculpați delegații de ridicare a mărfii și 5 file cec, s-au deplasat la SC MOLDOCHIM SA Bicaz, au încărcat cimentul în valoare de 99.986.930 lei pentru care au plătit cu filele cec primite de la inculpați. Prezentând filele cec la bancă, partea vătămată a constatat că au fost refuzați la plată datorită lipsei de disponibil, astfel încât s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 99.986.930 lei.

În baza aceleiași rezoluții infracționale, în cursul lunii septembrie 1999, inculpatul A.C. l-a contactat pe inculpatul S.O. și i-a propus să preia o societate comercială, respectiv SC VELA DY SRL unde va fi acționar unic și administrator, societate prin intermediul căreia urma să deruleze afaceri. SC VELA DY SRL aparținea părinților martorei S.C., persoană pe care inculpatul A.C. a cunoscut-o la Biroul notarial L.G., unde a perfectat actele privind cesionarea SC GECA IMPEX SRL și față de care s-a arătat interesat de cumpărarea unei societăți comerciale. La scurt timp, inculpatul A.C. s-a prezentat la notariat cu inculpatul S.O. și împreună cu soția sa A.G. s-au ocupat de perfectarea actelor de preluare a societății și de plata tuturor taxelor, inculpatul S.O. semnând doar actul adițional. Ulterior, au fost făcute demersuri la Camera de Comerț Iași pentru înscrierea noilor mențiuni, a fost deschis un cont la Banca de Credit Industrial și Comercial – de unde a primit un carnet cu file cec, iar de la SC SEDCOM LIBRIS SRL au achiziționat documente cu regim special (facturi, chitanțe). De aceste demersuri s-au ocupat în principal soții A., iar S.O. însoțindu-i acolo unde prezența sa era imperios necesară – bancă, camera de comerț. La data de 17 octombrie 1999, inculpatul A.C. l-a contactat pe inculpatul S.O. și i-a spus că a luat legătura cu o firmă din Galați, de unde urmează să achiziționeze tablă, iar plata va fi făcută cu o filă cec. S-au deplasat împreună la SC ROMPORTMET SA Galați, societate cu care a fost încheiat un contract privind achiziționarea de către SC VELA DY SRL, prin administrator S.O. a cantității de 41,25 tone tablă în valoare de 232.574.015 lei, urmând ca banii să fie virați în contul SC PORT AGENCY SA conform unei convenții de compensare existentă între cele două societăți. Inculpatul S.O. a emis o filă cec cu scadență la data de 11 noiembrie 1999 pentru întreaga sumă, după care a primit o comandă pentru livrarea mărfii și s-a deplasat la SIDEX Galați de unde a ridicat cantitatea de 4,25 tone tablă în două tranșe. La data de 16 noiembrie 1999, Banca Comercială Română a restituit cecul emis de SC VELA DY SRL cu mențiunea „Refuzat din lipsă de disponibil”. Prejudiciul cauzat părții vătămate în sumă de 232.574.015 lei a rămas nerecuperat, partea vătămată constituindu-se parte civilă. În sarcina inculpatului A.C. a fost reținută și infracțiunea de bancrută frauduloasă prevăzută în art.276 din Legea nr.31/1990 republicată, constând în aceea că, după ce la data de 21 aprilie 1999 în urma cererii formulată de SC MOPAN MUREȘ SA a fost declanșată procedura falimentului societății SC GECA IMPEX SRL, a înstrăinat patrimoniul societății în frauda creditorilor acesteia. La data de 7 mai 1999, judecătorul sindic a încheiat un proces-verbal prin care i s-a adus la cunoștință inculpatului A.C. că a fost declanșată procedura falimentului, proces-verbal care a fost semnat de către inculpat. Lichidatorul P.T. a încercat de mai multe ori să-l contacteze pe inculpat, însă acesta a părăsit spațiul comercial deținut în b-dul Poitiers nr.20 și a înstrăinat marfa, iar ulterior, la data de 17 septembrie 1999, a cesionat părțile sociale ale SC GECA IMPEX SRL inculpatului V.V. Pe întreg parcursul procesului penal, inculpații au avut o poziție procesuală oscilantă, au dat declarații contradictorii, în sensul că, inculpatul A.C. a negat implicarea sa în săvârșirea faptelor de care a fost învinuit, iar inculpații S.O. și V.V. au prezentat o variantă menită, în opinia lor, să-i exonereze de răspunderea penală. Astfel, cei doi inculpați recunosc că au fost contactați de către inculpatul A.C. care le-a propus preluarea celor două societăți comerciale: SC GECA IMPEX SRL și SC VELA DY SRL au relatat demersurile făcute pentru funcționarea în mod legal a acestora, însă au negat orice implicare directă în comiterea infracțiunilor de înșelăciune reținute în sarcina lor. Au susținut cei doi inculpați că la solcitarea inculpatului A.C. au semnat în alb și au ștampilat mai multe file cec în calitate de administratori ai celor două societăți, însă nu au cunoscut cum au fost folosite aceste file cec. Această apărare nu a putut fi primită de către instanță, întrucât a fost infirmată de celelalte probe administrate în cauză, probe care relevă implicarea directă a celor doi inculpați, în activitatea infracțională care a avut loc. Relativ la faptele comise de inculpatul V.V., relevante sunt declarațiile martorilor P.G., care a fost contactat de trei persoane, printre care se află și inculpatul V.V., pentru efectuarea unui transport de ciment de la Turda și a martorului C.S. care a relatat împrejurările în care inculpații V.V. și A.C. i-au solicitat ajutorul pentru ridicarea mărfurilor de la părțile vătămate SC IMPAR SRL și SC ITS&CO Onești, precum și contribuția fiecăreui inculpat în derularea tranzacțiilor. Inculpatul S.O. a recunoscut la rândul său că a semnat și ștampilat mai multe file CEC, că a efectuat deplasări împreună cu coinculpatul A.C. la Galați, unde acesta a contactat mai multe persoane de la SIDEX Galați pentru achiziționarea cantității de 40 tone tablă, iar el personal a înmânat fila cec funcționarei care se ocupa cu completarea avizului de însoțire a mărfii și a facturii. Martorii A.D.V. și alte 5 persoane, sunt persoanele cu care inculpatul S.O. a tranzacționat achiziționarea celor 40 tone de tablă și care ulterior, prezentându-li-se planșele foto l-au indicat pe S.O. ca fiind administratorul SC VELA DY SRL care a ridicat marfa. Implicarea inculpatului A.C. care l-a îndrumat pe inculpatul S.O., rezultă atât din declarațiile acestuia din urmă, cât și din precizările martorilor care susțin că S.O. era însoțit de o altă persoană cu care se consulta în permanență. În ambele faze procesuale, inculpatul A.C. a avut o poziție procesuală constantă, de nerecunoaștere a faptelor reținute în sarcina sa, în pofida probelor evidente de vinovăție administrate în cauză, care-l indicau ca fiind „creierul” unei activități infracționale de amploare, cu consecințe deosebit de grave. Încadrarea juridică dată faptelor în actul de inculpare, după ce a fost pusă în discuția părților, s-a schimbat în conformitate cu dispozițiile art.334 C.proc.pen., în principal, ca o consecință a intrării în vigoare a OUG nr.207 din 15 noiembrie 2000, care a modificat conținutul art.146 C.proc.pen., cu privire la consecințele deosebit de grave cu implicarea directă asupra conținutului art.215 alin.5 C.pen. Față de inculpatul A.C., schimbarea de încadrare juridică a vizat și participația penală reținută în sarcina sa, în sensul că nu se poate reține coautorul inculpatului la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, întrucât acesta nu a comis acte contributive care să se integreze direct în acțiunea tipică și care să presupună o înfăptuire nemijlocită a acesteia, ci contribuția sa a constat în înlesnirea și ajutorul dat la săvârșirea de către inculpații V.V. și S.O. a unor fapte prevăzute de legea penală. Relevantă în acest sens s-a reținut a fi și împrejurarea că la locuința numitei D.D., soacra inculpatului A.C. , cu ocazia unei percheziții efectuate de procurorul criminalist, s-au descoperit mai multe acte aparținând SC VELA DY SRL Iași, acte despre care inculpatul a afirmat că au fost uitate de inculpatul S.O. în mașina sa, dar față de care nu a putut să explice plauzibil descoperirea lor în apartamentul soacrei sale. A mai apreciat instanța fondului că susținerea pe care A.C. a acordat-o inculpaților, demersurile făcute pentru funcționarea aparent legală a celor două societăți comerciale și promisiunile făcute inculpaților – inclusiv prin avansarea unor sume de bani pentru ca aceștia să părăsească țara ulterior comiterii infracțiunilor sunt contribuții indirecte la săvârșirea actelor de executare propriu-zisă, astfel încât angajarea răspunderii penale a inculpatului a fost reținută în conformitate cu dispozițiile art.26 raportat la art.215 alin.1, 2 cu aplicarea art.41 alin.2 și art.13 C.pen. În ceea ce privește infracțiunea de bancrută frauduloasă prevăzută în art.276 lit.c din Legea nr.31/1991 republicată, care presupune înstrăinarea în frauda creditorilor, în caz de faliment, a unei părți însemnate din active, rezultă fără dubiu din actele și lucrărilor dosarului, respectiv din încheierea din 21 aprilie 1999 a judecătorului sindic prin care s-a declanșat procedura falimentului și procesele-verbale încheiate de lichidatorul P.T. că inculpatul A.C. în cunoștință de cauză a procedat la înstrăinarea societății SC GECA IMPEX SRL, deși avea cunoștință de declanșarea procedurii falimentului și și-a manifestat disponibilitatea de a achita integral suma datorată creditoarei SC MOPAN MUREȘ SA , până la data de 1 iunie 1999. La stabilirea tratamentului sancționator, instanța a avut în vedere dispozițiile art.52 și 72 C.pen., relative la scopul pedepsei și la criteriile generale de individualizare, pentru aplicarea unor sancțiuni care să corespundă gradului de pericol social al faptei și periculozității făptuitorilor. În ceea ce privește acțiunile civile promovate de părțile vătămate SC CIMENTUL SA Turda, SC IMPAR SRL, SC ITS & CO Onești, SC MOLDOCHIM SA Bicaz și SC ROMPORTMENT SA Galați, pentru SC PONT AGENCY SA Galați, instanța a constatat că sunt întrunite condițiile angajării răspunderii civile delictuale a inculpaților, prejudiciile fiind certe, fiind urmare a infracțiunilor săvârșite și nefiind acoperite, motiv pentru care, în conformitate cu dispozițiile art.14 și 346 C.proc.pen., raportat la art.998 C.civ., în raport cu contribuția fiecăruia s-a dispus obligarea în solidar a coinculpaților la plata despăgubirilor civile. Întrucât în cursul urmăririi penale s-a luat măsura asiguratorie a sechestrului asupra bunurilor aparțiând inculpatului V.V., instanța a menținut această măsură până la achitarea integrală a debitului reținut în sarcina acestui inculpat, scopul măsurii fiind acela de a asigura acoperirea despăgubirilor civile. Împotriva acestei sentințe au declarat apel în termen cei trei inculpați invocând nelegalitatea și netemeinicia hotărârii. Motivându-și apelul, inculpatul S.O. a susținut că în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune. A precizat inculpatul că el a completat fila cec și a înmânat-o reprezentantului părții civile cu titlu de garanție și nu pentru plata mărfii ridicate. În cauză este vorba de un litigiu comercial izvorât din nerespectarea clauzelor contractuale și se impune achitarea inculpatului. În subsidiar, s-a solicitat reducerea cuantumului pedepsei aplicate și suspendarea condiționată a executării acesteia. În motivarea apelurilor declarate de către inculpații V.V. și A.C. s-au invocat aceleași aspecte, și anume că filele cec emise aveau scopul de a garanta executarea obligațiilor asumate prin contract și nu reprezentau instrumente de plată. S-a solicitat achitarea inculpaților, iar în subsidiar, reducerea cuantumului pedepselor aplicate. Prin decizia penală nr.146 din 16 mai 2002, Curtea de Apel Iași a respins apelurile inculpaților. Pentru a pronunța astfel, instanța a constatat că inculpații se fac vinovați de săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost condamnați, iar pedepsele sunt bine individualizate, avându-se în vedere amploarea activității infracționale, cuantumul prejudiciilor nerecuperate, precum și poziția procesuală a inculpaților. Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs inculpații V.V. și S.O., care au solicitat achitarea pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în baza art.10 lit.d C.proc.pen., în cauză fiind vorba de un litigiu comercial. Curtea, examinând cauza în raport de critica formulată, analizată prin prisma dispozițiilor art.385 15 pct.17 1 C.proc.pen. constată că recursul este nefondat. Astfel cum au reținut și instanțele, inculpații V.V. și S.O. ajutați de inculpatul A.C., au emis file cec în favoarea părților civile, de la care au ridicat marfa deși cunoșteau împrejurarea că pentru valorificarea acestora nu există provizia sau acoperirea necesară. Intenția de a prejudicia părțile civile a rezultat din modalitatea în care inculpații au săvârșit infracțiunea, precum și din împrejurarea că nici până în prezent nu au acoperit prejudiciile create. Examinând cauza din oficiu, potrivit dispozițiilor art.385 9 alin.3 C.proc.pen. se constată că nu sunt motive care să conducă la casarea hotărârilor astfel încât, potrivit dispozițiilor art.385 15 pct.1 lit.b C.proc.pen., urmează să respingă, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații V.V. și S.O. împotriva deciziei penale nr.146 din 16 mai 2002 a Curții de Apel Iași, cu obligarea acestora la cheltuieli judiciare. PENTRU