Secțiunea a treia Cerere nr. 58559/00 prezentată de Rașit ALTINTAȘ împotriva Turciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a treia), care are loc la 30 martie 2006 într-o cameră compusă din domnii B.M. Zupančič președinte Hedigan Türmen Biersan mes Tsatsa-Nikolovska Jaeger, Myjer, judecători și dlui V. Berger, grefier de secțiune, având în vedere cererea formulată anterior la 30 decembrie 1999, Având în vedere decizia Curții de a invoca art. 29 alineatul (3) din Convenție și de a examina în comun admisibilitatea și fondul cauzei, Având în vedere declarațiile formale de acceptare a unei soluționări confidențiale a cauzei primite de Curte și, respectiv, a guvernului la 10 noiembrie 2005 și, respectiv, 1 decembrie 2005, după ce a intenționat acest lucru, face ca următoarea decizie să fie pronunțată Recurentul, Rașit Alt., este un resortisant turc, născut în 1937 și rezident în Dinar. Acesta este reprezentat în fața Curții de către domnul H. K A fost expropriat un bun imobil al reclamantului ca urmare a cutremurului care a avut loc în regiunea Dinar în 1995 în vederea renovării regiunii. Neîmplinit de suma alocată de administrație, reclamantul a introdus o acțiune în creștere a dreptului de proprietate la tribunalul de mari instanțe din Dinar. El obține câștigul de cauză și dreptul suplimentar acordat de instanță a fost plătit reclamantului în două momente în care ultima tranșă a fost efectuată la 15 iulie 1999. GRIFS Invocând art. 1 din Protocolul nr. 1, reclamantul se plânge de o încălcare a dreptului său de a respecta bunurile sale din cauza întârzierii administrării în plata despăgubirii suplimentare pentru expropriere, cu interese insuficiente în raport cu rata ridicată a inflației în Turcia. Pe baza acelorași fapte, recurentul invocă încălcarea articolului 13 din Convenție. ê La 1 decembrie 2005, Curtea a primit de la Guvern următoarea declarație, declar că, în vederea unei soluționări a cauzei care are ca origine cererea nr. 58559/00, pendinte în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, introdusă de M. Rașit Altat, guvernul turc oferă să plătească la acesta, cu titlu gratuit, suma de 4 220 (patru mii două sute douăzeci) dolari americani. Această sumă va acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și cheltuielile și cheltuielile de judecată și nu va fi supusă nici unui impozit sau nici unei sarcini fiscale la momentul respectiv și va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții pronunțate în conformitate cu art. 37 alin. În cazul în care nu se soluționează în termenul menționat, Ö s Õ angajat să plătească, de la expirarea acestuia și până la decontarea efectivă a sumei în cauză, un interes simplu la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, majorat cu trei puncte procentuale. Această plată va duce la soluționarea definitivă a cauzei. La 10 noiembrie 2005, Curtea a primit de la reprezentantul reclamanților următoarea declarație Am observat că guvernul turc este pregătit să plătească domnului Rașit Alt enteș, cu titlu gratuit, suma de 4 220 (patru mii două sute douăzeci) de dolari americani în vederea unei soluționări confidențiale a cauzei având ca origine cererea nr. 58559/00, pendinte în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă va acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și cheltuielile și cheltuielile de judecată și nu va fi supusă nici unui impozit sau altor cheltuieli fiscale la momentul respectiv și va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții pronunțate în conformitate cu art. 37 alin. De la expirarea termenului respectiv și până la decontarea efectivă a sumei în cauză, se plătește un dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, majorată cu trei puncte procentuale. Reclamantul acceptă această propunere și renunță, de asemenea, la orice altă pretenție împotriva Turciei cu privire la faptele care stau la baza cererii menționate. El declară cauza soluționată definitiv. Această declarație se soluționează în cadrul regulamentului amiabil la care au ajuns guvernul și reclamantul. Curtea ia act de regulamentul amiabil la care au ajuns părțile. Curtea consideră că acesta se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum le recunosc convenția și protocoalele sale și nu are nici un temei de ordine publică care să justifice continuarea examinării cererii [art. 37 alineatul (1) in fine] În consecință, este necesar să se pună capăt aplicării art. 29 alin. (3) din Convenție și să se șteargă cazul din rol. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să șteargă cererea de rol. Vincent Berger Bošjan M. Zupančič Modulul Președinte
Requête n
o
58559/00
présentée par Rașit ALTINTAȘ
contre la Turquie
La Cour européenne des Droits de l’Homme (troisième section), siégeant le 30 mars 2006 en une chambre composée de
:
MM.
B.M.
Zupančič
,
président
,
J.
Hedigan
,
R.
Türmen
,
C.
Bîrsan
,
M
mes
M.
Tsatsa-Nikolovska
,
R.
Jaeger,
M.
E.
Myjer,
juges
,
et de M. V.
Berger,
greffier de section
,
Vu la requête susmentionnée introduite le 30 décembre 1999,
Vu la décision de la Cour de se prévaloir de l’article 29 § 3 de la Convention et d’examiner conjointement la recevabilité et le fond de l’affaire,
Vu les déclarations formelles d’acceptation d’un règlement amiable de l’affaire reçues par la Cour respectivement du requérant et du Gouvernement les 10 novembre et 1
er
décembre 2005,
Après en avoir délibéré, rend la décision suivante
:
Le requérant, Rașit Altıntaș, est un ressortissant turc, né en 1937 et résidant à Dinar. Il est représenté devant la Cour par M
e
Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par les parties, peuvent se résumer comme suit.
Le ministère de l’Aménagement du Territoire («
l’administration
») expropria un bien immeuble du requérant à la suite du tremblement de terre ayant eu lieu dans la région de Dinar en 1995 en vue du réaménagement de la région. L’administration lui octroya une indemnité d’expropriation.
Insatisfait du montant alloué par l’administration, le requérant introduisit un recours en augmentation de l’indemnité d’expropriation auprès du tribunal de grande instance de Dinar. Il obtint gain de cause et l’indemnité complémentaire allouée par le tribunal fut versée au requérant en deux temps dont le dernier versement fut effectué le 15 juillet 1999.
Invoquant l’article 1 du Protocole n
o
1, le requérant se plaint d’une atteinte à son droit au respect de ses biens en raison du retard de l’administration dans le paiement de l’indemnité complémentaire d’expropriation, assortie d’intérêts moratoires insuffisants par rapport au taux d’inflation élevé en Turquie.
Se basant sur les mêmes faits, le requérant allègue la violation de l’article 13 de la Convention.
Le 1
er
décembre 2005, la Cour a reçu du Gouvernement la déclaration suivante
:
«
Je déclare qu’en vue d’un règlement amiable de l’affaire ayant pour origine la requête n
o
58559/00, pendante devant la Cour européenne des Droits de l’Homme, introduite par M.
Rașit Altıntaș, le Gouvernement turc offre de verser à celui-ci, à titre gracieux, la somme de 4
220 (quatre mille deux cent vingt) dollars américains.
Cette somme couvrira tout préjudice matériel et moral ainsi que les frais et dépens, et ne sera soumise à aucun impôt ni à aucune charge fiscale à l’époque pertinente et sera payée dans les trois mois suivant la date de la notification de la décision de la Cour rendue conformément à l’article 37 § 1 de la Convention européenne des Droits de l’Homme. A défaut de règlement dans ledit délai, le Gouvernement s’engage à verser, à compter de l’expiration de celui-ci et jusqu’au règlement effectif de la somme en question, un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne, augmenté de trois points de pourcentage. Ce versement vaudra règlement définitif de l’affaire.
»
Le 10 novembre 2005, la Cour a reçu du représentant des requérants la déclaration suivante
:
«
Je note que le Gouvernement turc est prêt à verser à M.
Rașit Altıntaș, à titre gracieux, la somme de 4
220 (quatre mille deux cent vingt) dollars américains en vue d’un règlement amiable de l’affaire ayant pour origine la requête n
o
58559/00, pendante devant la Cour européenne des Droits de l’Homme.
Cette somme couvrira tout préjudice matériel et moral ainsi que les frais et dépens, et ne sera soumise à aucun impôt ni à aucune autre charge fiscale à l’époque pertinente et sera payée dans les trois mois suivant la date de la notification de la décision de la Cour rendue conformément à l’article 37 § 1 de la Convention européenne des Droits de l’Homme. A compter de l’expiration dudit délai et jusqu’au règlement effectif de la somme en question, il sera payé un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne, augmenté de trois points de pourcentage.
Le requérant accepte cette proposition et renonce par ailleurs à toute autre prétention à l’encontre de la Turquie à propos des faits à l’origine de ladite requête. Il déclare l’affaire définitivement réglée.
La présente déclaration s’inscrit dans le cadre du règlement amiable auquel le Gouvernement et le requérant sont parvenus.
»
La Cour prend acte du règlement amiable auquel sont parvenues les parties. Elle estime que celui-ci s’inspire du respect des droits de l’homme tels que les reconnaissent la Convention et ses protocoles et n’aperçoit par ailleurs aucun motif d’ordre public justifiant de poursuivre l’examen de la requête (article 37 § 1
in fine
de la Convention). En conséquence, il convient de mettre fin à l’application de l’article 29 § 3 de la Convention et de rayer l’affaire du rôle.
Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité,
Décide
de rayer la requête du rôle.
Vincent
Berger
Boštjan
Greffier
Président