ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 06.10.2004

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7395/2004

HOTĂRÂRE
06.10.2004
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7395/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data

de 7 ianuarie 2004, reclamanta C.L. a solicitat anularea hotărârii nr. 7927 din

31 octombrie 2003, emisă de pârâta Casa Județeană de Pensii Bihor și

recunoașterea calității de beneficiară a Legii nr. 189/2000, motivând că a avut

statutul de persoană refugiată din motive etnice.

Curtea de Apel Oradea, secția

comercială și de contencios administrativ, a pronunțat sentința civilă nr. 84/CA

- PI din 2 februarie 2004, prin care a admis acțiunea, a anulat hotărârea nr. 7927

din 31 octombrie 2003, emisă de pârâtă și a obligat-o să-i recunoască

reclamantei, calitatea de beneficiară a O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr.

189/2000, cu modificările și completările ulterioare.

Hotărând astfel, instanța de fond a

reținut că reclamanta s-a născut la 31 august 1943, în Beiuș, dată la care

părinții săi erau refugiați, din motive etnice, din localitatea de domiciliu și

a dobândit prin naștere, statutul de refugiată, îndeplinind condițiile

prevăzute de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, pentru acordarea

drepturilor recunoscute prin această lege.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs, Casa Județeană de Pensii Bihor, criticând-o pentru nelegalitate

și netemeinicie.

Recurenta a susținut că atâta timp,

cât reclamanta nu exista ca persoană fizică la data când părinții săi s-au

refugiat, nu putea avea un domiciliu de unde să se refugieze și a făcut precizarea

că strămutarea în altă localitate ,decât cea de domiciliu, este o modalitate de

persecuție etnică, cu condiția ca persoana respectivă să existe cu capacitate

juridică la data strămutării.

Recursul este nefondat și urmează să

fie respins.

Instanța de fond a interpretat

corect prevederile Legii nr. 189/2000 și ale H.G. nr. 127/2002, anulând actul

administrativ întocmit de recurentă și prin care a fost vătămat dreptul

recunoscut intimatei, în actele normative menționate anterior.

Fiind născută după data la care

părinții săi s-au refugiat, din motive etnice, din localitatea de domiciliu,

intimata a fost lipsită de dreptul său la un domiciliu legal, ca fiind personal

nepatrimonial din categoria atributelor de identificare a persoanei.

Conform art. 1 din O.G. nr. 105/1999,

aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acesteia,

persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere

de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții din motive etnice, după cum urmează, lit. c), a fost strămutată în

altă localitate, decât cea de domiciliu.

Prin Normele de aplicare a

ordonanței, aprobate prin H.G. nr. 127/2000, în art. 2, persoanelor strămutate

în altă localitate, decât cea de domiciliu, le-au fost asimilate și cele

expulzate, refugiate, precum și cele care au făcut obiectul unui schimb de

populație, ca urmare a unui tratat bilateral.

Cum strămutarea din localitatea de domiciliu,

în alta, pe criterii etnice este o modalitate de persecuție etnică, ce durează

pe toată durata strămutării, în mod legal instanța a apreciat că și copilul

născut în localitatea în care părinții au fost strămutați, are același statut

ca aceștia, perioada fiind de la data nașterii lui, la data retrocedării

pământului românesc.

Situația de refugiat a rezultat din

probele administrate în cauză, respectiv declarațiile martorilor P.V. și B.F.

și copia actului de naștere.

în consecință, intimata care s-a

născut în perioada de refugiu a părinților săi, a suferit împreună cu aceștia,

efectele strămutării din motive etnice, din localitatea de domiciliu, fiind

îndreptățită să beneficieze de prevederile Legii nr. 189/2000.

Față de considerentele expuse mai

sus, recursul se privește ca nefondat și în baza art. 312 C. proc. civ.,

urmează să fie respins.

Respinge recursul declarat de Casa

Județeană de Pensii Bihor împotriva sentinței civile nr. 86 CA - PI din 2

februarie 2004 a Curții de Apel Oradea, secția comercială și de contencios

administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

6 octombrie 2004.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2004-10-06
0,98
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7411/2004
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 12 noiembrie 2003, reclamantul C.T. a solicitat anularea hotărârii nr. 7821 din 8 octombrie 2003, emisă de pârâta Ca
ÎCCJ 2004-10-06
0,98
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7404/2004
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 20 noiembrie 2003, reclamanta T.M. a solicitat anularea hotărârii nr. 7894 din 24 octombrie 2003, emisă de pârâta Ca
ÎCCJ 2004-09-30
0,98
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7283/2004
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 17 noiembrie 2003, cu numărul 3950/CA, la Curtea de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ, reclamant
ÎCCJ 2005-03-16
0,98
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1733/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 30 martie 2004, reclamanta B.V. a solicitat anularea hotărârii nr. 8631 din 30 ianuarie 2004, emisă de Casa Județean
ÎCCJ 2004-09-23
0,98
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7126/2004
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la 16 decembrie 2003 și înregistrată la Curtea de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ, sub nr. 23/CA/200
Sursă