ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 807/2011

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 577/2008, pronunțată de Tribunalul Cluj a fost respins ca rămasă fără obiect acțiunea civilă formulată de reclamantul M.J. prin mandatar P.O.M. împotriva pârâților Statul român prin Consiliul Local Dej, SC C.A. SA Dej, SC M.C. SA, R.A.L. Dej, SC B.O. SRL Dej, SC C. SRL Dej, SC T. SA Dej, SC A.R. Dej, Primăria Municipiului Dej, având ca obiect acțiunea în constatare. A fost respinsă ca rămasă fără obiect și cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții M.E.O. – decedată pe parcursul soluționării cauzei, cererea fiind continuară de succesorii M.D.I. și M.D.V., O.E.D., O.I., P.A.M. – decedate pe parcursul soluționării cauzei, cererea fiind continuată de succesorii N.D.A.

și P.T.V.O. Tot ca rămasă fără obiect a fost respinsă și cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții S.S. și P.D. Pentru a hotărî astfel s-a reținut că reclamantul a înregistrat acțiunea la data de 20 octombrie 1999, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001 și a înțeles să revendice cota de coproprietate deținută de antecesorul său M.I. din imobilul situat în Municipiul Dej, invocând în drept dispozițiile art. 480-481 C. proc. civ. Prin cererile de intervenție, intervenienții au înțeles să revendice în aceleași condiții cota de proprietate aparținând antecesorilor lor. După intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001 prezenta cauză a fost suspendată până la soluționarea irevocabilă a dosarului înregistrat sub nr. 435/2000 aflat pe rolul Judecătoriei Dej.

S-a mai reținut că prin sentința civilă nr. 1294/2004 pronunțată de Judecătoria Dej în dosarul nr. 435/2000, s-a constatat preluarea fără titlu a imobilului înscris în C.F. 2885 Dej, au fost anulate toate actele de înstrăinare cu privire la imobilul evidențiat în această carte funciară și înscris în C.F. 15209 Dej, C.F. nr. 15210 Dej, C.F. nr. 15211 Dej, C.F. nr. 15212 Dej, C.F. nr. 15570 Dej, C.F. nr. 15748 Dej, și s-a dispus restabilirea situației anterioare de C.F. prin reînscrierea pe seama moștenitorului acestuia, M.J., precum și a cotei de 6/24 părți din C.F. 2887 în favoarea lui M.L. și apoi în favoarea moștenitorilor acestuia S.S., P.D., S.T. și T.M. Față de soluția dată de Judecătoria Dej s-a constatat că pentru mare parte din imobilul din litigiu problema litigioasă a fost soluționată prin această sentință, astfel că prezenta acțiune a rămas fără obiect.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel S.S.L.E., O.E.D., N.D.A. și P.T.V.O., J.M. În motivele de apel reclamantul J.M. a criticat hotărârea atât în privința cheltuielilor de judecată cât și în ceea ce privește fondul cauzei iar apelanții intervenienți au susținut prin motivele de apel că, prin sentința civilă nr. 1294/2004 pronunțată de Judecătoria Dej s-a stabilit că imobilul în litigiu a fost preluat abuziv de Statul Român și în acest context s-a stipulat că toate actele de înstrăinare sunt nule absolut, că nu se poate reține buna credință a societăților care folosesc imobilele, deoarece preluarea imobilului este abuzivă și astfel sunt incidente dispozițiile art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001.

S-a mai susținut că preluarea abuzivă a imobilului a fost constatată pentru cota de 12/24 parte însă efectele nelegalei preluări a imobilului se extind asupra întregului imobil. Drept urmare s-a reținut că numai acțiunea reclamantului M.J. a rămas fără obiect iar cererile de intervenție trebuie admise. Curtea de Apel Cluj prin decizia civilă nr. 316 din 2 decembrie 2009, a admis apelul intervenientei S.S.L.E., a schimbat în parte sentința și a admis excepția autorității lucrului judecat. A respins acțiunea formulată de reclamantul M.J. prin mandatar P.O.M., a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților SC T. SA Dej, SC A. SA Dej, Primăria Municipiului Dej. S-a respins cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții S.S.L.E.

și P.D. ca urmare a admiterii excepției autorității de lucru judecat. S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței. S-a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului M.J., s-a respins excepția inadmisibilității acțiunii promovate de reclamant. S-a respins excepția lipsei calității procesuale a intervenientului O.E.D.. S-a respins apelul declarat de reclamantul J.M. împotriva aceleiași sentințe. S-au respins apelurile declarate de intervenienții O.E.D., N.D.A. și P.T.V.O. S-a respins ca tardiv apelul declarat de intervenientul M.D.I. În considerentele deciziei s-a reținut că imobilul înscris în C.F. 2887 Dej, construcție cu P + 1 din piatră și cărămidă și teren în suprafață de 2400 mp a fost inițial coproprietatea lui M.L.

care deținea 6/24 parte; M.I. care deținea 6/24 parte; M.V. care deținea 5/24 parte; M.A. deținea 3/24 parte; P.V. care deținea 2/24 parte; C.I. care deținea 2/24 parte. Imobilul a fost preluat de Statul Român în baza Decretului nr. 92/1950 și a fost intabulat sub B. 12. S-a mai reținut că prezenta acțiune a fost promovată la data de 20 octombrie 1999 și s-a solicitat să se constate nelegala preluare a imobilului pentru cota aparținând antecesorului său și restabilirea situației anterioare. Apoi prin precizare la acțiune s-a solicitat constatarea nulității absolute a contractelor de vânzare-cumpărare încheiate de pârâta SC M.C. SA și pârâta SC O.B. SRL precum și constatarea nulității absolute a contractului autentificat sub nr. 2098/1998 încheiat de pârâta SC M.C.

SA și cumpărătoarea SC C. SRL. Apoi intervenienții M.E.O., O.I., O.E.D., P.A.D., au formulat cerere de intervenție, solicitând în contradictoriu cu Statul Român să se constate nelegală preluare a cotei de proprietate de 6/24 care a aparținut defunctului M.L.; cota de 3/24 parte care a aparținut defunctului M.A.; cota de 2/24 parte care a aparținut defunctului C.I., deținute de aceștia asupra imobilului înscris în C.F. 2887 Dej, deoarece erau persoane exceptate de la naționalizare potrivit Decretului nr. 92/1950. În perioada în care prezenta cauză a fost suspendată, părțile din proces au făcut mai multe demersuri pentru redobândirea imobilului care a aparținut antecesorilor. După rămânerea irevocabilă a sentinței civile nr. 1295/2004, primarul Municipiului Dej prin dispoziția de restituire nr. 2674 din 21 august 2006 a restituit reclamantului M.J.

cota de 6/24 parte din imobilul în litigiu. De asemenea, prin dispoziția nr. 2675 din 21 august 2006, s-a restituit cota de 3/24 parte din imobilul în litigiu intervenientului apelant O.E.D. și O.G. Prin dispoziția nr. 2678 din 21 august 2006 s-a restituit cota de 2/24 parte din imobilul în litigiu lui P.A.D. iar prin dispoziția nr. 2679 din 21 august 2009 s-a restituit cota de 6/24 parte intervenienților S.S.L., P.D.M., S.T.I., T.M.D. În aceste circumstanțe, s-a constatat că în cauză operează autoritatea de lucru judecat întrucât, raportat la sentința civilă nr. 1294/2004, în ambele acțiuni reclamantul a solicitat revendicarea cotei de 6/24 parte din imobilul în litigiu precum și rectificarea cărților funciare și că în ambele litigii intervenienții au formulat cereri de intervenție invocând aceleași pretenții.

Împotriva acestei din urmă hotărâri au declarat recurs intervenienții, invocând incidența dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Recurenții intervenienți critică hotărârea sub următoarele aspecte: Recurentul M.D.I. - Imobilul în litigiu a fost preluat abuziv, ilegal, conform Decretului nr. 92/1950, invocându-se Constituția României din anul 1948. Preluarea abuzivă nu a fost aptă să ducă la transferul de proprietate și drept urmare se impune restabilirea situației anterioare de carte funciară. - Greșit s-a reținut lipsa calității procesuale a autoarei recurentului și că asupra imobilului, recurentul are clare drepturi succesorale prin autoarea S.P. născută M. - Dispozițiile procedurale ce privesc cheltuielile de judecată nu sunt aplicabile și în cauzele având ca obiect Legea nr. 10/2001, care este o lege specială reparatoare.

Recurentul O.E.D. - prezenta acțiune are ca obiect o cerere în revendicare întemeiată pe dispozițiile art. 480 C. civ., solicitându-se în același timp și rectificarea cărții funciare. - decizia emisă de primărie nu poate avea nici o finalitate având în vedere că, coala funciară nr. 2887 Dej este sistată, imobilul fiind dezmembrat și trecut în alte cărți funciare. - Prin hotărâri anterioare s-a constatat preluarea fără titlu a imobilului în litigiu și că instanțele au omis a se pronunța și cu privire la solicitările formulate de anulare a încheierilor de intabulare și restabilirea situației de carte funciară. Recurenții N.D.A., P.T.V. - Imobilul în litigiu a făcut obiectul naționalizării în baza Decretului-lege nr. 92/1950, deci această naționalizare este contrară Constituției din anul 1948. - Deși dețin o dispoziție de restituire, o sentință definitivă și irevocabilă de obligare a BCPI să înscrie dispoziția în cartea funciară, această înscriere nu s-a realizat.

Examinând criticile formulate prin intermediul tuturor cererilor de recurs, Înalta Curte constată recursurile nefondate, în considerentele celor ce succed: Recursul este o cale de atac prin intermediul căreia părțile sau Ministerul Public solicită în condițiile și pentru motivele limitativ determinate de lege desființarea unei hotărâri judecătorești pronunțată fără drept de apel, în apel sau de un organ cu activitate jurisdicțională. Recursul fiind o cale extraordinară de atac, calificată ca atare de lege, poate fi exercitată numai pentru motivele prevăzute limitativ de art. 304 C. proc. civ. Prin motivele de recurs, se invocă ca temei de nelegalitate, incidența dispoziției art. 304 pct. 9 C. proc.

civ. În expunerea motivelor se aduc critici de nelegalitate, ce pot fi încadrate în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., dar privesc fondul cauzei. În realitate, prin hotărârea recurată, prezenta cauză a fost respinsă reținându-se excepția autorității lucrului judecat, iar privitor la acest aspect procedural, se aduc critici numai în sensul că, în mod eronat, nu s-a calificat cererea de chemare în judecată ca fiind o acțiune în revendicare întemeiată pe dispozițiile art. 480 C. civ. și că, instanța a omis să se pronunțe și cu privire la solicitările formulate de anulare a încheierilor de intabulare și restabilirea situației de carte funciară. Contrar criticilor formulate, trebuie subliniat că prezenta acțiune a fost promovată la 20 octombrie 1999 și s-a solicitat să se constate nelegala preluare a imobilului în litigiu și restabilirea situației anterioare.

Pe parcursul desfășurării procesului, s-a precizat acțiunea, în sensul că, se solicită constatarea nulității absolute a contractelor de vânzare-cumpărare încheiat de pârâta SC M.C. SA și pârâta SC O.B. SRL precum și constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2098/1998 încheiat de pârâta SC M.C. SA și cumpărătoarea SC C. SRL. Intervenienții-recurenți au formulat cereri de intervenție solicitând să se constate nelegala preluare a cotelor la care sunt îndreptățiți din imobilul supus analizei, deoarece autorii lor erau persoane exceptate de la naționalizare. Privitor la prezenta cauză s-a dispus măsura suspendării, întrucât părțile din proces au inițiat mai multe demersuri pentru redobândirea imobilului în litigiu.

Situația juridică a imobilului în litigiu a fost stabilită irevocabil prin sentința civilă nr. 1295/2004, care a fost respectată întocmai de Primarul Municipiului Dej în sensul că, a emis dispoziția de restituire nr. 2674 din 21 august 2006, clarificându-se în același timp și pretențiile intervenienților, tot prin emiterea unor dispoziții de restituire pentru cotele ce le reveneau în proprietate. După repunerea pe rol a prezentei cauze, în mod corect s-a constatat existența autorității lucrului judecat, întrucât obiectul litigiului și pretențiile intervenienților au făcut și obiectul cauzei pentru care s-a pronunțat sentința civilă nr. 1295/2004 rămasă irevocabilă. A relua judecata, în prezenta cauză, așa cum susțin recurenții prin motivele de recurs, care privește aceleași părți, același obiect și aceeași cauză, ar echivala cu o încălcare a principiului securității raporturilor juridice care este un principiu fundamental al statului de drept.

Preocuparea pentru asigurarea securității juridice este de actualitate în România, în condițiile creșterii cantitative a legislației, determinată de creșterea complexității dreptului. Curtea de Justiție a Comunității Europene a statuat că principiul securității juridice face parte din ordinea judiciar comunitară și trebuie respectat atât de instituțiile comunitare, cât și de statele membre. De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat în jurisprudența sa, importanța respectării principiului securității raporturilor juridice. Așa fiind, este de prisos a se analiza criticile ce privesc fondul cauzei, pentru argumentele sus enunțate. În ceea ce privește motivul de recurs ce vizează aplicarea greșită a dispozițiilor art. 274 C. proc.

civ., este tot nefondat, în sensul următor. Cheltuielile de judecată reprezintă ansamblul sumelor de bani pe care trebuie să le suporte părțile în legătură cu activitatea lor procesuală. În conformitate cu dispozițiile art. 274 C. proc. civ., partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuieli de judecată. Recurentul-intervenient M.D.I., privitor la acest motiv de recurs, susține că, deși a căzut în pretenții în mod greșit a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată, întrucât, dispozițiile legilor speciale având caracter reparator nu circumscrie și obligarea la plata cheltuielilor de judecată. Contrar acestor susțineri, trebuie menționat că legile de reparație fiind legi speciale se completează cu dispozițiile de drept comun și, nu prevăd în mod expres scutirea de plata cheltuielilor de judecată în cazul în care partea a căzut în pretenții.

În concluzie în mod corect, recurentului, fiind parte căzută în pretenții, i s-au aplicat dispoziții procedurale ce privesc plata cheltuielilor de judecată. Așadar, în raport de cele de mai sus arătate, Înalta Curte în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ. va respinge recursurile ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursurile declarate de intervenienții M.M.D., O.E.D., N.D.A. și P.T.V.O. împotriva deciziei civile nr. 316/A din 2 decembrie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 februarie 2011.