ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6344/2004

Deliberând asupra recursului de față

constată:

Prin sentința penală nr. 47/ D din 6

februarie 2003, pronunțată de Tribunalul Bacău, inculpatul C.D.D. a fost

condamnat după cum urmează:

- la 3 ani închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a) și e) C. pen.,

cu aplicarea art. 99 și următoarele C. pen. și art. 13 C. pen., faptă din 21

mai 2001;

- la un an și 6 luni închisoare,

pentru complicitate la infracțiunea de tentativă la furt calificat, prevăzută

de art. 26, raportat la art. 208 alin. (1) – art. 209 alin. (2) lit. a), e), g)

și i) C. pen., cu aplicarea art. 99 și următoarele C. pen., faptă din 25 - 26

septembrie 2001.

Conform art. 33 lit. a) și art. 34

lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3

ani închisoare.

S-a interzis inculpatului

exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen., în condițiile și pe

durata prevăzută de art. 71 alin. (2) C. pen.

Prin aceeași hotărâre au mai fost

condamnați inculpații I.C. și S.P.C., la pedepsele rezultante de câte 3 ani și

respectiv un an și 6 luni închisoare.

S-a luat act că părțile vătămate V.A.M.

și S.V.R. nu s-au constituit părți civile.

Inculpații în solidar și fiecare

inculpat minor în solidar cu părțile responsabile civilmente C.A., C.L., S.M.

și S.C. la plata sumei de 3.000.000 lei despăgubiri civile către partea civilă

SC T. SRL Bacău.

Pentru a pronunța această sentință,

instanța de fond a reținut în fapt, următoarele:

În ziua de 21 mai 2001, ora 15,00,

inculpații minori I.C., C.D.D. și M.A. aflându-se în zona Terasei P. din

municipiul Bacău, au hotărât să facă rost de bani pentru țigări, scop în care

au oprit pe partea vătămată S.V.R. care se întorcea de la școală.

Inculpatul C.D. i-a cerut părții

vătămate 1000 lei pentru țigări, iar când aceasta i-a răspuns că nu are bani, a

observat că poartă la mână un ceas și a hotărât să-l sustragă, cu ajutorul

inculpatului I.C. a imobilizat-o, timp în care i-a sustras ceasul.

Inculpații după ce i-au sustras

ceasul părții vătămate au plecat și au valorificat bunul sustras cu suma de

30.000 lei.

În ziua de 25 septembrie 2001,

inculpații s-au hotărât de această dată să facă rost de bani, sustrăgând în

timpul nopții bunuri din magazinul SC T. SRL Bacău. Inculpații s-au întâlnit,

în jurul orei 22, în apropierea magazinului, au escaladat magazia din spatele

societății, au spart un geam termopan, inculpații I.C. și S.P.C. au pătruns în

magazin în timp ce inculpatul C.D.D. a rămas pe acoperiș pentru a asigura paza.

Inculpații înainte să părăsească

magazinul au fost surprinși de organele de poliție care i-au imobilizat  și

condus la secție.

Împotriva hotărârii inculpatul,

peste termenul legal prevăzut de lege, a declarat apel.

El a susținut că a fost absent la

termenul de judecare a cauzei deoarece a fost citat la vechile adrese la care

nu mai locuia.

Prin decizia penală nr. 218 din 20

iulie 2004, Curtea de Apel Bacău a respins ca tardiv apelul declarat de

inculpatul C.D.D.

Împotriva acestei decizii în termen

legal inculpatul a declarat prin apărătorul său recurs care a fost însușit la

termenul de astăzi, solicitând casarea acesteia și trimiterea dosarului pentru

cercetarea apelului, considerat a fi declarat în termen.

Recursul declarat este nefondat.

Examinând hotărârea atacată în

raport de critica formulată, cât și de probele administrate și dispozițiile

legale aplicabile în cauză, Curtea constată că instanța de control judiciar

corect a respins ca tardiv apelul declarat de inculpat, reținând că la data de

5 decembrie 2002 acesta a fost prezent în instanță și audiat, luând la

cunoștință de cauza în care avea calitatea de inculpat.

Pe parcursul judecății nu a adus la

cunoștință împrejurarea că nu mai locuiește la adresele indicate.

Hotărârea pronunțată la data de 6

februarie 2003 a fost comunicată inculpatului la ambele adrese la data de 11

februarie 2003, iar apelul declarat la 9 mai 2003.

Față de cele menționate, Curtea, în

conformitate cu dispozițiile art. 385

15

pct. 1 lit. b) din C. proc.

pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpat.

Conform art. 192 alin. (2) C. pen.,

inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul C.D.D. împotriva deciziei penale nr. 218 din 20 iulie

2004 a Curții de Apel Bacău.

Obligă pe recurent la plata sumei de

1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei,

reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

29 noiembrie 2004.