ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 326/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 22 noiembrie 2003, reclamantul P.T. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Bihor, anularea hotărârii nr. 4765 din 31 octombrie 2003, emisă de pârâtă și obligarea acesteia să-i recunoască și să-i acorde drepturile prevăzute de O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare. Motivându-și cererea, reclamantul a arătat că este îndreptățit la acordarea calității de beneficiar al actului normativ menționat, deoarece s-a născut în timpul refugiului părinților săi, refugiu datorat persecuțiilor etnice suferite după Dictatul de la Viena, dobândind la rândul său, statutul de refugiat.

Curtea de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 48/CA/2004 - PI din 26 ianuarie 2004, a respins acțiunea. Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că reclamantul s-a născut la data de 16 februarie 1945, în localitatea de domiciliu a părinților, respectiv Damiș, județul Bihor, ceea ce dovedește că mama sa se reîntorsese din refugiu, după această dată nemaiexistând justificare istorică pentru o nouă refugiere. Împotriva sentinței a declarat recurs, reclamantul P.T., susținând nelegalitatea și netemeinicia acestei hotărâri. În motivare, recurentul a reiterat susținerile din acțiune, arătând că, așa cum a dovedit, după Dictatul de la Viena, o parte din localitatea de domiciliu a părinților, Damiș, județul Bihor, a fost cedată Ungariei, o parte rămânând Statului Român.

Fiind prinși în zona de ocupație maghiară, părinții săi s-au refugiat din cauza persecuțiilor exercitate din motive etnice, asupra populației române, de către autoritățile de ocupație, iar el s-a născut în acea parte a localității aflată sub administrație românească, ce nu reprezintă decât scriptic, identitate cu localitatea de domiciliu din care familia se retrăsese. A precizat că în funcție de partea din localitate unde se nășteau copiii, respectiv partea românească sau maghiară, erau înregistrați diferit la Primăria Zece Hotare, în primul caz sau la Primăria Bratca (în cel de-al doilea). Recursul se va admite, în sensul și în temeiul celor expuse în continuare.

În conformitate cu dispozițiile art. 129 alin. (5), „Judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părțile se împotrivesc”.

În considerarea dispozițiilor legale mai sus citate și în raport cu precizările asupra situației de fapt aduse de recurentul-reclamant, în recurs, privind scindarea localității de domiciliu, în două părți, cu administrații statale diferite, ținând cont de faptul că, sub acest aspect, în prima fază a judecății, împrejurările concrete în care s-au petrecut faptele, nu au fost pe deplin clarificate, în parte și pentru că probatoriul administrat nu este edificator în acest sens; Pentru suplimentarea probatoriului, în vederea stabilirii corecte a faptului generator de drepturi, respectiv dacă recurentul-reclamant s-a născut sau nu, în timpul refugiului părinților săi și pentru a verifica, astfel, incidența prevederilor art. 1 lit. c) din O.G.

nr. 105/1999, cu modificările și completările ulterioare, în litera și spiritul lor, Curtea urmează să admită recursul și, potrivit dispozițiilor art. 313 teza I C. proc. civ., să caseze sentința atacată și să trimită cauza, spre rejudecare, la aceeași instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de reclamantul P.T. împotriva sentinței civile nr. 48/CA/2004 - PI din 26 ianuarie 2004, a Curții de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ. Casează sentința atacată și trimite cauza, spre rejudecare, la aceeași instanță. Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 ianuarie 2005.