ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7761/2004
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7761/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Curtea de Apel Oradea, secția
comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 142/CA/2004 - P.i.
din 23 februarie 2004, a admis acțiunea formulată de reclamanta S.V. împotriva pârâtei
Casa Județeană de Pensii Bihor, a anulat hotărârea nr. 9274 din 9 ianuarie
2004, emisă de pârâtă și a obligat-o pe aceasta, să-i recunoască reclamantei, calitatea
de beneficiară a O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu
modificările și completările ulterioare.
Pentru a pronunța această soluție,
Curtea de Apel Oradea a reținut, în esență, că reclamanta S.V. a fost născută
în timpul refugiului părinților săi, care au fost nevoiți să părăsească
localitatea de domiciliu, din cauza persecuțiilor din motive etnice exercitate
asupra lor după cedarea Ardealului de Nord, ca urmare a Dictatului de la Viena, astfel că beneficiază de același statut și drepturi.
Împotriva acestei soluții a formulat
recurs, Casa Județeană de Pensii Bihor care a susținut, în esență, că instanța
de fond a dat o hotărâre fără temei legal, copiii născuți în refugiul
părinților lor, nefiind enumerați de art. 1 din Legea nr. 189/2000 și art. 1 și
2 din H.G. nr. 127/2002, ca beneficiari ai drepturilor compensatorii.
Recursul este nefondat.
Este necontestat faptul că reclamanta
s-a născut la data de 19 septembrie 1943, în municipiul București, unde
părinții se refugiaseră din localitatea de domiciliu, ca urmare a persecuțiilor
etnice exercitate după Dictatul de la Viena.
Potrivit prevederilor art. 1 din
O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile
prezentei ordonanțe, persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor
instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a
suferit persecuții etnice, aflându-se în una dintre cele 6 situații enumerate.
Din interpretarea teleologică a
prevederilor ordonanței, rezultă că atât obiectul, cât și scopul reglementării
îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii pentru prejudiciile
suferite de persoanele persecutate de regimurile respective, în perioada
arătată, din motive etnice.
Având în vedere că legiuitorul a
urmărit ca de aceste drepturi compensatorii să se bucure toate persoanele,
cetățeni români, care au avut de suferit consecințele persecuțiilor exercitate
din motive etnice, prin persoană persecutată trebuie înțeleasă atât persoana
care a suferit acele persecuții în mod nemijlocit, cât și acelea care au
suferit persecuțiile respective în mod indirect, prin consecințele care s-au
răsfrânt nemijlocit asupra lor.
Acesta este cazul copiilor care s-au
născut în perioada în care părinții lor s-au refugiat sau au fost strămutați,
ca urmare a unor persecuții din motive etnice și au suferit astfel, toate
consecințele nefavorabile ce au decurs din această situație.
Or, în cauză este necontestat că
reclamanta, care s-a născut ulterior datei la care părinții săi au fost nevoiți
să se refugieze din localitatea de domiciliu, a suferit aceleași consecințe
nefavorabile și prejudicii pe care le-a suferit familia sa, ca urmare a
persecuțiilor etnice exercitate.
Că legiuitorul a urmărit să acorde
drepturi compensatorii, tuturor celor care au fost victimele și/sau au avut de
suferit ca urmare a persecuțiilor din motive etnice, rezultă și din împrejurarea
că astfel de drepturi au fost acordate prin art. 3 din O.G. nr. 105/1999, și
soțului supraviețuitor.
Deci, dacă legiuitorul a înțeles să
acorde o indemnizație lunară soțului supraviețuitor, care nu a suferit
persecuțiile și nici consecințele persecuțiilor din motive etnice, a fortiori
trebuie să beneficieze de aceleași drepturi compensatorii, copilul care, fiind
născut în perioada refugiului, a suferit în mod direct toate consecințele
nefavorabile care s-au răsfrânt asupra familiei sale ca urmare a persecuțiilor
etnice.
Cu această motivare, soluția Curții
de Apel Oradea este legală și temeinică, urmând ca recursul să fie respins ca
nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Casa
Județeană de Pensii Bihor împotriva sentinței civile nr. 142/CA/2004 - P.i. din
23 februarie 2004 a Curții de Apel Oradea, secția comercială și de contencios
administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 21 octombrie 2004.