ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1094/2005
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1094/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data
de 22 ianuarie 2004, reclamantul C.P. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa
Județeană de Pensii Dolj, anularea hotărârii nr. 2963 din 7 martie 2003, emisă
de pârâtă și obligarea acesteia să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002.
În motivare, reclamantul a arătat că
a efectuat stagiul militar în condițiile prevăzute de Legea nr. 309/2002 și, deși
a făcut dovezi în acest sens, pârâta i-a respins nejustificat cererea de
acordare a drepturilor legale compensatorii.
Curtea de Apel Craiova, secția de
contencios administrativ, prin sentința nr. 164 din 19 martie 2004, a admis
acțiunea, a anulat hotărârea contestată, a constatat că reclamantul beneficiază
de drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, pentru perioada 18 aprilie 1954 -
20 noiembrie 1956, obligând pârâta să-i acorde aceste drepturi.
Instanța a reținut că soluția se
impune în raport cu probele administrate și cu prevederile Legii nr. 309/2002
și ale Normelor metodologice nr. 1114/2002, elaborate în aplicarea legii.
Împotriva sentinței a declarat recurs,
în termen legal, pârâta Casa Județeană de Pensii Dolj, susținând, în esență, în
principal, excepția de tardivitate a acțiunii, formulată și în faza judecății
în primă instanță și, în subsidiar, nelegalitatea și netemeinicia hotărârii
instanței, în ceea ce privește fondul cauzei.
Recursul se va admite în
considerarea celor ce vor fi expuse în continuare.
În conformitate cu prevederile art. 6
alin. (5) teza I din Legea nr. 309/2002, împotriva hotărârii comisiei, persoana
interesată poate face contestație la curtea de apel, în termen de 30 de zile de
la comunicarea hotărârii, potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990.
Termenul prevăzut de acest text este
un termen special, imperativ, nerespectarea sa atrăgând sancțiunea decăderii,
potrivit prevederilor art. 103 alin. (1) teza I C. proc. civ.
În cauză, se constată că prin copia
borderoului de corespondență, depus ca probă în dosarul de fond, recurenta-pârâtă
a dovedit că a comunicat recurentului, hotărârea contestată cu scrisoare
recomandată, la data de 15 aprilie 2003.
Față de această dată, formularea
acțiunii, la 22 ianuarie 2004, s-a făcut cu depășirea termenului prevăzut de art.
6 alin. (5) din Legea nr. 309/2002.
Prin urmare, critica recurentei
privind tardivitatea acțiunii, este întemeiată, instanța fondului trecând cu
ușurință peste această excepție de ordine publică, peremptorie.
Față de cele prezentate, Curtea va
admite recursul, va casa sentința atacată și va respinge acțiunea reclamantului,
ca fiind tardivă.
În raport cu dezlegarea dată
recursului, este de prisos examinarea motivelor de recurs vizând fondul cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de pârâta
Casa Județeană de Pensii Dolj împotriva sentinței civile nr. 164 din 19 martie
2004, a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ.
Modifică sentința atacată și
respinge acțiunea reclamantului C.P., ca fiind tardivă.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 22 februarie 2005.