CASE OF SABRİ TAȘ v. TURKEY

SEGUNDA SECȚIUNE CAUZĂ DE SABRİ TAȘ v. TURKEY (Depunerea nr. 21179/02) HOTĂRÂREA (Revision) STRASBOURG 25 aprilie 2006 FINAL 25/07/2006 Această hotărâre va deveni finală în circumstanțele prevăzute la art. 44 § 2 din Convenție. Acesta poate fi supus unei revizuiri editoriale. În cazul Sabri Taș v. Turcia (depunerea revizuirii hotărârii din 20 septembrie 2005), Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secțiunea a doua), ședința în calitate de Cameră compusă din: J.-P. Costa Președintele A.B. Baka Türmen Ugrekhelidze Doamna Fura-Sandström Jočienė Popović, judecători și grefierul Secțiunii Dollé, deliberat în privat la 4 aprilie 2006, pronunță următoarea hotărâre, care a fost adoptată la data respectivă: PROCEDURĂ Cazul a apărut într-o cerere (n. 21179/02) împotriva Republicii Turciei depusă Curții în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) de dl Sabri Taș, la 15 mai 2002. Într-o hotărâre pronunțată la 20 septembrie 2005, Curtea a afirmat că s-a încălcat art. 6 § 1 din Convenție din cauza lungii procedurilor penale și a articolului 5 § 3 din cauza lungii deținurii în reținere și a hotărât, de asemenea, să respingă cererile reclamantului pentru satisfacție echitabilă, deoarece el nu le-a prezentat în termenul specificat. La 22 septembrie 2005, avocatul reclamantului a informat Curtea că reclamantul nu a fost niciodată solicitat să prezinte cererile sale de satisfacție. În acest context, el solicită o revizuire sau rectificare a hotărârii în ceea ce privește nealocarea sumelor în temeiul articolului 41 din Convenție. La 8 noiembrie 2005, Curtea a hotărât să acorde cererea de revizuire în temeiul articolului 80 § 4 din Regulamentul de procedură și să-l comunice Guvernului, invitându-l în același timp pe reclamant să prezinte cererile sale de satisfacție în termen de trei săptămâni. Aceste observații au fost primite la 14 noiembrie 2005 și, respectiv, 4 ianuarie 2006. Hotărârea Curții din 20 septembrie 2005 a consemnat argumentele reclamantei în ceea ce privește daunele, costurile și cheltuielile, după cum urmează: „35. La 8 iulie 2004, reclamantul a fost solicitat să își prezinte cererile pentru o justă satisfacție. El nu a prezentat niciun astfel de reclamații în termenul specificat. În consecință, Curtea consideră că nu există niciun apel pentru a-l atribui pe contul respectiv.” Cererea de revizuire La 22 septembrie 2005, avocatul reclamantului a solicitat o revizuire sau rectificare a hotărârii din 20 septembrie 2005 din cauza nealocarii sumelor în temeiul articolului 41 din Convenție. La 14 Noiembrie 2005 el a depus cererile reclamantului pentru o justă satisfacție. El a solicitat 23.520 Lira turcă nouă (YTL), echivalent cu 14.709 euro (EUR), în ceea ce privește prejudiciu material, și 30.000 YTL (18.761) în ceea ce privește prejudiciile morale. El a solicitat în cele din urmă YTL 8,523 (5.330) drept costuri și cheltuieli. În observațiile din 4 ianuarie 2006, Guvernul nu a abordat chestiunea cererii de revizuire a reclamantului. Cu toate acestea, ei au contestat cererile reclamantului pentru o justă satisfacție. Curtea constată că argumentele reclamantului nu se referă la o eroare clericală, la o eroare în calcul sau la o greșeală evidentă în sensul articolului 81 din Regulamentul Curții. Curtea constată, de asemenea, că citirea argumentelor reclamante a avut o influență decisivă asupra rezultatului hotărârii în sensul articolului 80 din Regulamentul Curții, și anume nealocarea sumelor în temeiul articolului 41 din Convenție. 10. În consecință, decide că hotărârea din 20 septembrie 2005 ar trebui revizuită în conformitate cu art. 80 din Regulamentul Curții, al căror părți relevante prevăd: „O parte poate, în caz de descoperire a unui fapt care ar putea avea, prin natura sa, o influență decisivă și care, atunci când a fost pronunțată o hotărâre, a fost necunoscută de Curte și nu ar fi putut fi cunoscută în mod rezonabil de acea parte, solicită Curtea ... să revizuiască această hotărâre...” 11. având în vedere observațiile părților din 14 noiembrie 2005 și 4 În prezent, în ianuarie 2006, Curtea atribuie reclamantului suma de 8.000 EUR pentru prejudiciu moral și de 2.500 EUR pentru costuri și cheltuieli. 12. Curtea consideră oportun ca dobânzile de neîndeplinire să se bazeze pe rata de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, la care ar trebui adăugate trei puncte procentuale. Revizuirea hotărârii sale din 20 septembrie 2005 în ceea ce privește nelocarea sumelor în temeiul articolului 41 din convenție; în consecință, deține (a) că Statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni de la data în care hotărârea devine finală în conformitate cu art. 44 § 2 din Convenție, următoarele sume, împreună cu orice impozit care poate fi aplicabil, care urmează să fie transformate în Lira Nouă Turcă la rata aplicabilă la data de decontare: (i) 8.000 EUR (opt mii de euro) în ceea ce privește prejudiciile morale; (ii) 2.500 EUR (două mii cinci sute de euro) în ceea ce privește costurile și cheltuielile; (b) că de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe sumele de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumprire plus trei puncte procentuale; respinge restul cererilor reclamantului pentru o justă satisfacție. Adoptat în limba engleză și notificat în scris la 25 aprilie 2006, în conformitate cu art. 77 §§ 2 și 3 din Regulamentul Curții. Dollé J.-P. Președintele grefierului Costa

SECOND SECTION

CASE OF

SABRİ TAȘ v. TURKEY

(Application no. 21179/02)

JUDGMENT

(Revision)

STRASBOURG

25 April 2006

FINAL

25/07/2006

This judgment will become final in the circumstances set out in Article

44 §

2 of the Convention. It may be subject to editorial revision.

In the case of Sabri Taș v. Turkey (request for revision of the judgment of 20 September 2005),

The European Court of Human Rights (Second Section), sitting as a Chamber composed of:

Mr

J.-P.

Costa

,

President

,

Mr

A.B.

Baka

,

Mr

R.

Türmen

,

Mr

M.

Ugrekhelidze

,

Mrs

E.

Fura-Sandström

,

Ms

D.

Jočienė

,

Mr

D.

Popović,

judges

,

and Mrs

S.

Dollé

,

Section Registrar

,

Having deliberated in private on 4 April 2006,

Delivers the following judgment, which was adopted on that date:

PROCEDURE

1.

The case originated in an application (no. 21179/02) against the Republic of Turkey lodged with the Court under Article 34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) by Mr Sabri Taș, on 15 May 2002.

2.

In a judgment delivered on 20 September 2005, the Court held that there had been a violation of Article 6 § 1 of the Convention on account of the length of the criminal proceedings and of Article 5 § 3 on account of the length of the detention on remand. The Court also decided to dismiss the applicant’s claims for just satisfaction as he had not submitted them within the specified time-limit.

3.

On 22 September 2005 the applicant’s lawyer informed the Court that the applicant had never actually been requested to submit his just satisfaction claims. In this context, he requested a revision or rectification of the judgment as regards the non-allocation of sums under Article 41 of the Convention.

4.

On 8 November 2005 the Court decided to grant the request for revision under Rule 80 § 4 of the Rules of Court and communicate it to the Government, while inviting the applicant to submit his just satisfaction claims within three weeks. Those observations were received on 14

November 2005 and 4 January 2006 respectively.

THE LAW

THE ORIGINAL JUDGMENT OF THE COURT

5.

The Court’s judgment of 20 September 2005 recorded the applicant’s submissions as regards the damages, costs and expenses as follows:

“35.

On 8 July 2004 the applicant was requested to submit his claims for just satisfaction. He did not submit any such claims within the specified time

‑

limit. Accordingly, the Court considers that there is no call to award him any sum on that account.”

THE REQUEST FOR REVISION

6.

On 22 September 2005 the applicant’s lawyer requested a revision or rectification of the judgment of 20 September 2005 because of the non-allocation of sums under Article 41 of the Convention. On 14

November 2005 he submitted the applicant’s claims for just satisfaction. He claimed 23,520 New Turkish Liras (YTL), equivalent to 14,709 euros (EUR), in respect of pecuniary damage, and YTL 30,000 (EUR 18,761) in respect of non-pecuniary damage. He finally claimed YTL 8,523 (EUR

5,330) as costs and expenses.

7.

In their observations of 4 January 2006 the Government did not address the issue of the applicant’s request for revision. However, they contested the applicant’s claims for just satisfaction.

8.

The Court finds that the applicant’s arguments do not relate to a clerical error, an error in calculation or an obvious mistake within the meaning of Rule 81 of the Rules of Court.

9.

The Court further notes that its reading of the applicant’s submissions had a decisive influence on the outcome of the judgment within the meaning of Rule

80 of the Rules of Court, namely the non-allocation of sums under Article

41 of the Convention.

10.

It accordingly decides that the judgment of 20 September 2005 should be revised pursuant to Rule 80 of the Rules of Court, the relevant parts of which provide:

“A party may, in the event of the discovery of a fact which might by its nature have a decisive influence and which, when a judgment was delivered, was unknown to the Court and could not reasonably have been known to that party, request the Court ... to revise that judgment....”

11.

Having regard to the parties’ submissions of 14 November 2005 and 4

January 2006, the Court now awards the applicant the sum of EUR

8,000 for non-pecuniary damages and EUR 2,500 for costs and expenses.

12.

The Court considers it appropriate that the default interest should be based on the marginal lending rate of the European Central Bank, to which should be added three percentage points.

FOR THESE REASONS, THE COURT UNANIMOUSLY

Decides

to revise its judgment of 20 September 2005 as regards the non-allocation of sums under Article 41 of the Convention;

accordingly,

Holds

(a)

that the respondent State is to pay the applicant, within three months from the date on which the judgment becomes final in accordance with Article

44 § 2 of the Convention, the following amounts, together with any tax that may be applicable, to be converted into New Turkish Liras at the rate applicable on the date of settlement:

(i)

EUR 8,000 (eight thousand euros) in respect of non-pecuniary damage;

(ii)

EUR 2,500 (two thousand five hundred euros) in respect of costs and expenses;

(b)

that from the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amounts at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points;

Dismisses

the remainder of the applicant’s claims for just satisfaction.

Done in English, and notified in writing on 25 April 2006, pursuant to Rule

77 §§ 2 and 3 of the Rules of Court.

S.

Dollé

J.-P.

Costa

Registrar

President