ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6002/2004

Asupra recursului în anulare de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele :

1.Reclamanta A.C., grefier, a cerut

plata sumei ce reprezintă diferența dintre indemnizația cuvenită conform

dispoziției legale și cea efectiv încasată, pentru perioada 1 mai – 31

octombrie 2000 și de la 1 ianuarie 2002 la zi, cu motivarea că valoarea de

referință sectorială care trebuia aplicată era de 1.140.000 lei, conform art. din

O.U.G. nr. 34/1999 coroborate cu Legea nr. 76/2000; pe de altă parte potrivit

art. 13 alin. (1) din Legea nr. 216/2001, începând cu data de 1 ianuarie 2002,

valoarea de referință sectorială este de 1.515.280 lei, cu procentul de 8%, în

total suma de 1.636.520 lei.

Prin sentința civilă nr. 1879 din 19

decembrie 2002 Tribunalul Harghita a admis acțiunea așa cum a fost formulată,

iar prin decizia civilă nr. 130/R din 18 februarie 2003 a fost respins recursul

ca nefondat.

Contra deciziei s-a declarat și semnat

recurs în anulare, de către adjunctul procurorului general, pentru două motive

principale:

- „Ministerul Justiției, ca ordonator

principal de credite și Tribunalul Harghita, se aflau în imposibilitate de a

dispune de fonduri...pentru perioada 1 mai – 31 octombrie 2000, deoarece O.G.

nr. 83/2000 s-a aplicat de la 1 noiembrie 2000”,

- „sumele alocate prin bugetul de stat

pentru anul 2000 nu acopereau sumele alocate creșterilor salariale... începând

cu 1 noiembrie 2000... este evident că ordonatorii de credite aveau obligația

de a asigura plata acestor sume, doar în limita bugetului ce li s-a pus la

dispoziție”.

Intimata 1, Ministerul Justiției a

susținut, în esență, că prin art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 134/99, de la 1

septembrie 1999 valoarea coeficientului de salarizare este egală cu valoarea de

referință sectorială prevăzută în anexa 1 la Legea nr. 154/1998, iar conform

art. 3 „prevederile art. 1 se aplică în limita bugetelor de venituri și

cheltuieli ale Ministerului Justiției, aprobate pentru anul 1999”; dar prin

legea bugetului de stat pe 2000 [Legea nr. 76/2000 art. 12 alin. (4)-(5)] s-a

modificat valoarea de referință și indicatorul de prioritate sectorială numai

pentru personalul care ocupă funcțiile din anexele II/1, II/2 și III din Legea

nr. 154/1998, în care nu există personalul din autoritatea judecătorească, la

care valoarea de referință ar fi rămas tot cea de la 1 septembrie 1999, de

685.802 lei și nu cea pentru celălalt personal bugetar, de 1.140.800 lei

(454.928 lei). În mod total inadecvat, se mai susține că „dacă s-ar acorda cele

solicitate, s-ar crea o situație de inechitate la nivelul tuturor magistraților

din România cărora nu li s-a aplicat valoarea de referință prevăzută prin Legea

bugetului de stat, nr. 76/2000.

Pentru anul 2002 (însă) prin O.U.G. nr. 187/2001

s-a aprobat ca valorile de referință sectoriale în vigoare, în decembrie 2001

să fie majorate cu 8% de la 1 ianuarie 2002 și cu 12% de la 1 octombrie 2002,

în limita cărora, intimata a primit fondurile de la Ministerul Finanțelor.

O.U.G. nr. 134/1999 privind salarizarea

magistraților a corelat salariile acestora cu cele din Legea nr. 154/1998

pentru personalul autorităților legislative și executive. Potrivit art. 1 din

O.U.G. nr. 134/1999 valoarea coeficientului 1 de ierarhizare pentru magistrați

este egală cu valoarea de referință sectorială prevăzută de Legea nr. 154/1998

pentru funcțiile de demnitate publică. La intrarea în vigoare a ordonanței

această valoare de referință sectorială era de 685.572 lei, având la bază

valoarea de referință universală de 1.242.040 lei și indicatorul de prioritate

sectorială de 0,55.

Așadar, începând de la 1 septembrie 1999

acest raport legal, care fundamentează corelația, în dinamica legislativă a

creșterii coeficienților, se menține în vigoare, asigurând personalului de

demnitate publică din cele trei autorități publice (legislativă, executivă și

judecătorească) aceeași valoare de referință sectorială, care se corectează

periodic în funcție de evoluția prețurilor de consum în condițiile stabilite

prin lege în sectorul bugetar [art. 1 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 154/1998].

În consecință, în urma modificărilor

aduse Legii nr. 154/1998 prin art. 12 alin. (4) din Legea nr. 76/2000, valoarea

sectorială de referință, începând cu 1 mai 2000 era de 1.140.800 lei, aplicabilă

și magistraților.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul în anulare declarat de

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și

Justiție împotriva deciziei nr. 130/R din 18 februarie 2003 a Curții de Apel

Târgu-Mureș, secția civilă, și sentinței civile nr. 1879 din 19 decembrie 2002

a Tribunalului Harghita.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 2 noiembrie 2004.