ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6834/2004

Asupra recursului în anulare de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele :

constituit plata sumei ce reprezintă diferența dintre indemnizația cuvenită

conform prevederilor legale în vigoare și cea efectiv încasată, pentru perioada

1 mai–31 octombrie 2000. Acțiunea a fost admisă prin sentința civilă nr. 234/2003,

iar calculul s-a făcut raportat la valoarea sectorială de referință de

1.140.800 lei (și nu de 685.872 lei), soluție confirmată, în recurs, prin

decizia civilă nr. 688/R din 13 iunie 2003 a Curții de Apel Târgu-Mureș.

Recursul în anulare contra deciziei și

sentinței susține, în esență, că:

- „Ministerul Justiției, ca ordonator

principal de credite și Tribunalul Harghita, se aflau în imposibilitate de a

dispune de fonduri ... pentru perioada 1 mai–31 octombrie 2000, deoarece O.G.

nr. 83/2000 s-a aplicat de la 1 noiembrie 2000”,

- „sumele alocate prin bugetul de stat

pentru anul 2000 nu acopereau sumele alocate creșterilor salariale... începând

cu 1 noiembrie 2000... este evident că ordonatorii de credite aveau obligația

de a asigura plata acestor sume, doar în limita bugetului ce li s-a pus la

dispoziție”.

Intimatul Ministerul Justiției a susținut,

în esență, că prin art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 134/1999, de la 1 septembrie

1999 valoarea coeficientului de salarizare este egală cu valoarea de referință

sectorială prevăzută în anexa 1 la Legea nr. 154/1998, iar conform art. 3

„prevederile art. 1 adică în limita bugetelor de venituri și cheltuieli ale Ministerului

Justiției, aprobate pentru anul 1999”; iar prin legea bugetului de stat pe 2000

[Legea nr. 76/2000 art. 12 alin. (4)-(5)] s-a modificat valoarea de referință

și indicatorul de prioritate sectorială numai pentru personalul care ocupă

funcțiile din anexele II/1, II/2 și III din Legea nr. 154/1998, în care nu

există personalul din autoritatea judecătorească, la care valoarea de referință

ar fi rămas tot cea de la 1 septembrie 1999, de 685.802 lei și nu cea pentru

celălalt personal bugetar, de 1.140.800 lei (454.928 lei). În mod, total

inadecvat, se mai susține că „dacă s-ar acorda cele solicitate, s-ar crea o situație

de inechitate la nivelul tuturor magistraților din România cărora nu li s-a

aplicat valoarea de referință prevăzută prin Legea nr. 76/2000.

Pentru anul 2002 (însă) prin O.U.G. nr. 187/2001

s-a aprobat ca valorile de referință sectoriale în vigoare, în decembrie 2001

să fie majorate cu 8% de la 1 ianuarie 2002 și cu 12% de la 1 octombrie 2002,

în limita cărora, intimata a primit fondurile de la Ministerul Finanțelor

Publice.

O.U.G. nr. 134/1999 privind salarizarea

magistraților a corelat salariile acestora cu cele din Legea nr. 154/1998

pentru personalul autorităților legislative și executive. Potrivit art. 1 din

O.U.G. nr. 134/1999 valoarea coeficientului 1 de ierarhizare pentru magistrați

este egală cu valoarea de referință sectorială prevăzută de Legea nr. 154/1998

pentru funcțiile de demnitate publică. La intrarea în vigoare a ordonanței

această valoare de referință sectorială era de 685.872 lei, având la bază

valoarea de referință universală de 1.242.040 lei și indicatorul de prioritate intersectorială

de 0,55.

Așadar, începând de la 1 septembrie 1999

acest raport legal, care fundamentează corelația, în dinamica legislativă a

creșterii coeficienților, se menține în vigoare, asigurând personalului de

demnitate publică din cele trei autorități publice (legislativă, executivă și

judecătorească) aceeași valoare de referință sectorială, care se corectează

periodic în funcție de evoluția prețurilor de consum în condițiile stabilite

prin lege în sectorul bugetar [art. 1 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 154/1998].

În consecință, în urma modificărilor

aduse Legii nr. 154/1998 prin art. 12 alin. (4) din Legea nr. 76/2000, valoarea

sectorială de referință, începând cu 1 mai 2000 era de 1.140.800 lei,

aplicabilă și magistraților.

Că, în acest spirit și finalitate trebuie

interpretate textele indicate, rezultă și din faptul că prin O.G. nr. 83/2000

s-a precizat expres că valoarea stabilită prin Legea nr. 76/2000 se aplică și

magistraților, așa încât, aceasta se aplică atât în perioada mai-octombrie

2000, cât și din anul 2002 la zi.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul în anulare

declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de

Casație și Justiție împotriva deciziei nr. 688/R din 13 iunie 2003 a Curții de

Apel Târgu-Mureș, secția civilă, și sentinței civile nr. 234 din 13 februarie

2003 a Tribunalului Harghita.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 7 decembrie 2004.