ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1540/2005
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1540/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data
de 27 februarie 2004, reclamantul P.I. a solicitat anularea hotărârii nr. 7675
din 22 iulie 2003, emisă de Casa Județeană de Pensii Cluj și recunoașterea
calității de beneficiar al Legii nr. 189/2000, motivând că a avut statutul de
persoană refugiată din motive etnice.
Curtea de Apel Cluj, secția
comercială și de contencios administrativ, a pronunțat sentința civilă nr. 508
din 8 aprilie 2004, prin care a admis acțiunea, a anulat hotărârea nr. 7675 din
22 iulie 2003, emisă de pârâtă și a obligat pârâta să recunoască reclamantului,
calitatea de refugiat în perioada 15 ianuarie 1941 - 6 martie 1945 și să-i
acorde drepturile bănești prevăzute de O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr.
189/2000, cu modificările ulterioare, începând cu data de 1 februarie 2003.
Hotărând astfel, instanța de fond a
reținut că reclamantul s-a născut la data de 26 decembrie 1937și a fost nevoit
să se refugieze în luna ianuarie 1941, împreună cu părinții săi, din
localitatea Luna Vișagului, comuna Poieni, județul Cluj, iar după eliberarea Ardealului
s-a întors la domiciliul său.
Împotriva acestei sentințe a
declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj, solicitând casarea
hotărârii și respingerea acțiunii formulate de P.I.
Recurenta a susținut că hotărârea
instanței de fond este lipsită de temei legal, în condițiile în care Legea nr. 189/2000
și H.G. nr. 127/2002 nu cuprind prevederi referitoare la persoanele care s-au
născut în perioada de strămutare a părinților lor, iar intimatul nu se
încadrează în categoriile de persoane stabilite expres și limitativ prin
dispozițiile legale sus-menționate.
Recursul este nefondat.
Conform art. 1 din O.G. nr. 105/1999,
aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acesteia, persoana,
cetățean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6
septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții din motive
etnice, după cum urmează (…) lit. c), a fost strămutată în altă localitate,
decât cea de domiciliu.
Prin Normele de aplicare a
ordonanței, aprobate prin H.G. nr. 127/2000, în art. 2, persoanelor strămutate
în altă localitate, decât cea de domiciliu, le-au fost asimilate și cele
expulzate, refugiate, precum și cele care au făcut obiectul unui schimb de
populație, ca urmare a unui tratat bilateral.
Cum strămutarea din localitatea de
domiciliu, în alta, pe criterii etnice, este o modalitate de persecuție etnică,
ce durează pe toată durata strămutării, în mod legal instanța a apreciat că și
copilul născut în localitatea în care părinții au fost strămutați, are același
statut ca aceștia, perioada fiind de la data nașterii lui, la data retrocedării
pământului românesc.
Situația de refugiat a rezultat din
probele administrate în cauză, respectiv declarațiile martorilor P.P. și N.I. și
copia actului de naștere al reclamantului.
Interpretarea dată de instanță este
legală și nu adaugă la lege.
În consecință, soluția instanței
fiind temeinică și legală, recursul se privește nefondat și în baza art. 312 C.
proc. civ., urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Casa
Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței civile nr. 508 din 8 aprilie 2004,
a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, ca
nefondat.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 9 martie 2005.