ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1198/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

În motivarea acțiunii, reclamanta

a arătat că s-a născut în localitatea de refugiu a părinților săi, astfel că

beneficiază de toate drepturile pe care legea le acordă celor care au calitatea

de refugiați.

Curtea de Apel Alba Iulia, secția

comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 61 din 31

martie 2004, a admis acțiunea formulată de reclamantă, dispunând anularea

hotărârii nr. 127 din 11 februarie 2004, emisă de pârâtă.

Totodată, a obligat-o pe

aceasta din urmă, să emită o nouă hotărâre, prin care să stabilească calitatea

reclamantei, de beneficiară a prevederilor O.G. nr. 105/1999, aprobată prin

Legea nr. 189/2000, modificată și completată și să-i acorde drepturile cuvenite

în temeiul acelorași prevederi legale, pe perioada 27 iulie 1944 - 6 martie

1945.

Pentru a pronunța această

soluție, instanța a reținut că reclamanta a dovedit cu actele existente la

dosar, că s-a născut în perioada de refugiu a părinților săi, suferind împreună

cu aceștia, efectele strămutării, astfel că intervalul ce trebuie valorificat

în acest sens, este cuprins între data nașterii, 27 iulie 1944 și 6 martie

declarat recurs, Casa Județeană de Pensii Hunedoara, susținând, în esență, că

în mod legal și temeinic, Comisia pentru aplicarea O.G. nr. 105/1999 a respins

cererea reclamantei, întrucât aceasta nu s-a aflat în nici o situație din cele

prevăzute de art. 1 din actul normativ, respectiv contestatoarea născându-se după

3 ani de la data refugiului părinților săi. S-a mai susținut și că reclamanta

nu a mai făcut nici o dovadă că după data nașterii sale ar fi fost persecutată

pe motive etnice, în sensul O.G. nr. 105/1999.

Recursul este nefondat.

Conform art. 1 din O.G. nr. 105/1999,

aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acesteia,

persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere

de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții din

motive etnice, fiind strămutată în altă localitate, decât cea de domiciliu.

Prin Normele de aplicare a ordonanței,

aprobate prin H.G. nr. 127/2000, în art. 2, persoanelor strămutate în altă

localitate, decât cea de domiciliu, le-au fost asimilate și cele expulzate, refugiate,

precum și cele care au făcut obiectul unui schimb de populație, ca urmare a

unui tratat bilateral.

Cum strămutarea din localitatea

de domiciliu, în alta, pe criterii etnice, este o modalitate de persecuție

etnică, ce durează pe toată perioada strămutării, în mod legal instanța a

apreciat că și copilul născut în localitatea în care părinții au fost

strămutați, are același statut cu aceștia, perioada fiind de la data nașterii

lui, la data retrocedării pământului românesc.

În cauză, reclamanta a dovedit

cu actele existente la dosar, că s-a născut în perioada de refugiu a părinților

săi, suferind împreună cu aceștia, efectele strămutării din localitatea de

domiciliu, astfel că perioada ce trebuie valorificată, este cuprinsă între 27

iulie 1944 (data nașterii) și 6 martie 1945 (data retrocedării pământului

românesc.

În consecință, soluția

instanței de fond fiind legală, recursul se privește ca nefondat și în baza art.

312 C. proc. civ., urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de

Casa Județeană de Pensii Hunedoara împotriva sentinței civile nr. 61 din 31 martie

2004, a Curții de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios

administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 24 februarie 2005.