ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 781/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată

pe calea contenciosului administrativ, reclamanta C.F. a solicitat anularea

actului nr. 355 din 15 februarie, emis de Casa Județeană de Pensii Bihor și

obligarea acestei autorități, la emiterea deciziei prin care să-i recunoască

drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, în calitate de soție

supraviețuitoare după defunctul soț, decedat la 8 decembrie 2000.

În motivarea cererii, reclamanta

a arătat că soțul ei era beneficiar al Legii nr. 189/2000, iar ea a depus cererea,

în calitate de soție supraviețuitoare, la Casa Județeană de Pensii Bihor, care a respins-o, ca tardiv introdusă, în raport cu

dispozițiile art. 7 din Legea nr. 189/2000.

Curtea de Apel Oradea, secția

comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 326/CA/2004 - PI

din 3 mai 2004, a admis acțiunea introdusă de reclamanta C.F., a anulat actul nr.

355 din 15 februarie 2004 și a dispus obligarea pârâtei, la soluționarea pe

fond a cererii.

Pentru a hotărî astfel,

prima instanță a reținut că din moment ce art. 3 din lege prevede un drept

propriu în favoarea soțului supraviețuitor, acest drept se naște, numai după

decesul soțului, pentru care legiuitorul nu a înțeles să limiteze drepturile

soțului supraviețuitor, de decesul acestuia, raportat la un termen și de

depunerea cererii până la o dată fixă.

Curtea, analizând actele și

lucrările dosarului, constată că recursul este nefondat pentru următoarele

considerente:

Casa Județeană de Pensii

Bihor a respins cererea formulată de C.F., pentru recunoașterea drepturilor

prevăzute de Legea nr. 189/2000, în calitate de soție supraviețuitoare,

reținând că cererea a fost tardiv introdusă, în raport cu termenul-limită

stabilit prin art. 7 alin. (2) din Legea nr. 189/2000, așa cum a fost

modificată.

Hotărârea acestei autorități

a fost nelegală, cum,de altfel, în mod judicios a reținut și prima instanță.

Astfel, art. 3 din Legea nr. 189/2000,

prevede în favoarea soțului supraviețuitor al celui persecutat pe motive etnice,

un drept propriu, constând într-o indemnizație lunară fixă, alta decât cea

acordată soțului persecutat, precum și drepturile enumerate în art. 5, care

sunt identice cu drepturile soțului persecutat.

Este un drept propriu care

se naște personal în favoarea soțului supraviețuitor, în momentul în care

dobândește această calitate și se acordă de la data de întâi a lunii următoare

depunerii cererii.

Pentru ca o persoană să

dobândească această calitate de soț supraviețuitor, trebuie să existe o

căsătorie valabilă și presupune decesul soțului persecutat.

Din moment ce art. 3 din

lege prevede un drept propriu în favoarea soțului supraviețuitor, acest drept

se naște, numai după decesul soțului, pentru care legiuitorul nu a înțeles să

limiteze drepturile soțului supraviețuitor la decesul acestuia, raportat la un

termen și de depunerea cererii până la o dată fixă.

În consecință, hotărârea

pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică, urmând a se respinge

recursul declarat în cauză, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de Casa Județeană de Pensii Bihor împotriva sentinței civile nr. 326/CA/2004 - PI

din 3 mai 2004, a Curții de Apel Oradea, secția comercială și de contencios

administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 10 februarie 2005.