Decizia nr. 781/2005 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe calea contenciosului administrativ, reclamanta C.F. a solicitat anularea actului nr. 355 din 15 februarie, emis de Casa Județeană de Pensii Bihor și obligarea acestei autorități, la emiterea deciziei prin care să-i recunoască drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, în calitate de soție supraviețuitoare după defunctul soț, decedat la 8 decembrie 2000. În motivarea cererii, reclamanta a arătat că soțul ei era beneficiar al Legii nr. 189/2000, iar ea a depus cererea, în calitate de soție supraviețuitoare, la Casa Județeană de Pensii Bihor, care a respins-o, ca tardiv introdusă, în raport cu dispozițiile art. 7 din Legea nr. 189/2000.

Curtea de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 326/CA/2004 - PI din 3 mai 2004, a admis acțiunea introdusă de reclamanta C.F., a anulat actul nr. 355 din 15 februarie 2004 și a dispus obligarea pârâtei, la soluționarea pe fond a cererii. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că din moment ce art. 3 din lege prevede un drept propriu în favoarea soțului supraviețuitor, acest drept se naște, numai după decesul soțului, pentru care legiuitorul nu a înțeles să limiteze drepturile soțului supraviețuitor, de decesul acestuia, raportat la un termen și de depunerea cererii până la o dată fixă.

Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente: Casa Județeană de Pensii Bihor a respins cererea formulată de C.F., pentru recunoașterea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, în calitate de soție supraviețuitoare, reținând că cererea a fost tardiv introdusă, în raport cu termenul-limită stabilit prin art. 7 alin. (2) din Legea nr. 189/2000, așa cum a fost modificată. Hotărârea acestei autorități a fost nelegală, cum,de altfel, în mod judicios a reținut și prima instanță. Astfel, art. 3 din Legea nr. 189/2000, prevede în favoarea soțului supraviețuitor al celui persecutat pe motive etnice, un drept propriu, constând într-o indemnizație lunară fixă, alta decât cea acordată soțului persecutat, precum și drepturile enumerate în art. 5, care sunt identice cu drepturile soțului persecutat.

Este un drept propriu care se naște personal în favoarea soțului supraviețuitor, în momentul în care dobândește această calitate și se acordă de la data de întâi a lunii următoare depunerii cererii. Pentru ca o persoană să dobândească această calitate de soț supraviețuitor, trebuie să existe o căsătorie valabilă și presupune decesul soțului persecutat. Din moment ce art. 3 din lege prevede un drept propriu în favoarea soțului supraviețuitor, acest drept se naște, numai după decesul soțului, pentru care legiuitorul nu a înțeles să limiteze drepturile soțului supraviețuitor la decesul acestuia, raportat la un termen și de depunerea cererii până la o dată fixă. În consecință, hotărârea pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică, urmând a se respinge recursul declarat în cauză, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Bihor împotriva sentinței civile nr. 326/CA/2004 - PI din 3 mai 2004, a Curții de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 februarie 2005.