ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 8506/2004
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 8506/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la 3
februarie 2004, reclamanta F.E. a solicitat anularea hotărârii nr. 8699 din 8
ianuarie 2004, emisă de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 189/2000 din cadrul
Casei Județene de Pensii Timiș, prin care i s-a respins cererea de stabilire a
calității de beneficiară a Legii nr. 189/2000 și solicită stabilirea calității
sale de refugiat.
În motivarea acțiunii, arată că părinții
săi s-au refugiat din Bucovina, în Germania, iar apoi în localitatea Steyr din
Austria, în anul 1940, respectiv 1941 și că s-a născut la 17 februarie 1942, pe
teritoriul Austriei, repatriindu-se împreună cu părinții, în România, în luna
iunie 1945.
Pârâta Casa Județeană de Pensii
Timiș a formulat întâmpinare, susținând că reclamanta nu îndeplinește
condițiile prevăzute de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000 și art. 2 din H.G.
nr. 127/2002, deoarece la data strămutării mamei sale, reclamanta nu era concepută,
născându-se după 15 luni de la data strămutării acesteia.
Curtea de Apel Timișoara, secția comercială
și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 111 din 2 martie 2004,
a admis în parte acțiunea, în sensul că a anulat hotărârea contestată și a
obligat pârâta, să emită o nouă hotărâre pentru reclamantă, cu recunoașterea
drepturilor prevăzute de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000.
Instanța reține că reclamanta
îndeplinește condițiile legale, pentru a fi considerată ca persoană refugiată
și a i se acorda drepturile ce i se cuvin, deoarece dacă s-a născut în timpul
refugiului părinților săi, a suferit ca și aceștia, efectul produs de refugiu.
Pârâta a declarat recurs împotriva
sentinței, considerând că este nelegală și netemeinică, deoarece reclamanta nu
poate beneficia de prevederile O.G. nr. 105/1999, pentru că nu dovedește calitatea
de persoană strămutată, ea născându-se după 15 luni de la data strămutării
mamei sale.
Recursul va fi admis, în sensul și
pentru considerentele care se vor arăta în continuare.
Este de necontestat că intimata este
fiica numiților C.B. și C.E. și că s-a născut la 17 februarie 1942, în
localitatea Steyr din Austria, în perioada în care părinții săi s-au refugiat din
Bucovina, în luna noiembrie 1940, împrejurări ce rezultă și din certificatul de
căsătorie al intimatei și din buletinul de repatriere al mamei acesteia.
Ce se constată este faptul că
intimata nu poate fi considerată ca persoană strămutată, pentru că nu s-a
născut anterior strămutării părinților sau în intervalul de 300 de zile de la
data strămutării acestora.
Indiscutabil, dacă se dovedește că
familia intimatei a fost nevoită să se refugieze din cauza persecuției pe
motive etnice și că nu s-a reîntors în România, nici în perioada în care
Bucovina de Nord era sub administrație românească, tot pentru că ar fi suferit
persecuții pe criterii etnice, și intimata are dreptul de a i se stabili
calitatea de refugiat, suferind aceleași privațiuni, ca și părinții săi.
Dar, din probele dosarului nu
rezultă aceste situații, singurele acte oficiale aflate la dosar, fiind
buletinul de repatriat al mamei intimatei și certificatul de căsătorie al
acesteia, insuficiente pentru a se stabili cu certitudine, perioada refugiului
și motivele pentru care părinții săi s-au aflat în refugiu.
Intimata invocă și faptul că
fratelui său i s-a stabilit calitatea de refugiat, prin hotărâre a Comisiei
pentru aplicarea Legii nr. 189/2000, dar n-a depus copie de pe hotărârea
respectivă.
Se impune completarea materialului
probator, prin administrarea oricăror probe admise de lege, care pot ajuta la aflarea
adevărului, astfel ca să se poată pronunța o hotărâre legală și temeinică.
De aceea, în temeiul art. 313 și 315
C. proc. civ., se va admite recursul, sentința va fi casată și se va trimite
cauza, spre rejudecare, aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de Casa Județeană
de Pensii Timiș, împotriva sentinței civile nr. 111 din 2 martie 2004 a Curții
de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ.
Casează sentința atacată și trimite
cauza, spre rejudecare, la aceeași instanță.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 25 noiembrie 2004.