ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2528/2012

Asupra cauzei de

față, constată următoarele:

Prin sentința civilă

nr. 145 din 26 mai 2011 pronunțată în dosarul nr. 1773/101/2011, Tribunalul

Mehedinți, secția conflicte de muncă și asigurări sociale a declinat competența

de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția conflicte de

muncă și asigurări sociale, reținând că, fața de dispozițiile art. 156 teza II

din Legea nr. 19/2000, text legal în vigoare la data emiterii deciziilor

contestate, care prevăd că cererile îndreptate împotriva caselor de pensii se

adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul/sediul

pârâtul, instanța competentă teritorial este Tribunalul București, ca instanță

de la sediul pârâtei. A mai reținut că, faptul că Legea nr. 19/2000 a fost

abrogată prin Legea nr. 263/2010 nu are nicio relevanță, întrucât la data

emiterii deciziilor de recalculare a pensiilor atât actul normativ în baza

căruia s-a dispus recalcularea (H.G. nr. 735/2010), cât și Legea nr. 19/2000,

erau în vigoare.

Prin sentința civilă

nr. 11495 din 20 decembrie 2011 pronunțată în dosar nr. 49879/3/2011,

Tribunalul București, secția conflicte de muncă și asigurări sociale a declinat

competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Mehedinți, a

constatat ivit conflictul negativ și a înaintat cauza Înaltei Curți de Casație

și Justiție, reținând că Legea nr. 19/2000 a fost abrogată începând cu data de

01 ianuarie 2011, conform dispozițiilor art. 196 lit. a) din Legea nr.

263/2010, care a modificat competența privind soluționarea litigiilor având ca

obiect deciziile emise de casele teritoriale de pensii, în sensul că, în

această materie este competentă instanța de la domiciliul reclamantului. Cum

cererea în anulare a fost formulată la data de 25 februarie 2011 (după intrarea

în vigoare a Legii nr. 263/2010 și abrogarea expresă a Legii nr. 19/2000),

rezultă că legea aplicabilă este legea nouă, respectiv, Legea nr. 263/2010,

potrivit căreia instanța competentă este cea de la domiciliul/sediul

reclamantului, în speță, Tribunalul Mehedinți.

Înalta Curte,

competentă să soluționeze conflictul conform art. 22 alin. (3) C. proc. civ.,

stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului

Mehedinți, pentru argumentele ce succed:

Prin acțiunea

înregistrată pe rolul Tribunalului Mehedinți la data de 25 februarie 2011,

reclamanții au solicitat, în contradictoriu cu Casa de Pensii din cadrul

M.A.N., anularea deciziilor de recalculare a pensiei emise de pârâtă.

Dispozițiile legale

aplicabile în ceea ce privește competența teritorială de soluționare sunt cele

de la data sesizării instanței, iar nu cele de la data emiterii deciziei

contestate.

Chiar dacă art. 156

din Legea nr. 19/2000, în vigoare la data emiterii deciziei atacate, prevedea

că cererile îndreptate împotriva C.N.P.A.S. sau împotriva caselor teritoriale

de pensii, se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are

domiciliul/sediul reclamantul, celelalte cereri adresându-se instanței în a

cărei rază teritorială își are domiciliul/sediul pârâtul, prin noile

reglementări cuprinse în art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010 privind

sistemul unitar de pensii publice, care au intrat în vigoare la data de 1

ianuarie 2011, dispozițiile Legii nr. 19/2000 au fost expres abrogate.

Referitor la

incidența Legii nr. 263/2010 într-o acțiune formulată după intrarea în vigoare

a acestui act normativ, dar prin care se contestă o decizie emisă în baza legii

vechi, Legea nr. 19/2000, se reține că, potrivit art. 725 alin. (1) C. proc.

civ., care reprezintă dreptul comun în materie, dispozițiile noi ale legii de procedură

se aplică din momentul intrării ei în vigoare, inclusiv proceselor în curs de

judecată începute sub legea veche, precum și executărilor silite începute sub

acea lege.

Prin urmare, la data

sesizării instanței, respectiv, 25 februarie 2011, erau în vigoare prevederile

art. 154 din Legea nr. 263/2010, conform cărora „Cererile îndreptate împotriva

C.N.P.P., a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii

sectoriale se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are

domiciliul sau sediul reclamantul. Celelalte cereri se adresează instanței în a

cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtul."

Comparativ cu

dispozițiile legii vechi, Legea nr. 263/2010 a introdus noțiunea de case de

pensii sectoriale, care sunt, de fapt, succesoarele de drept ale fostelor

structuri organizatorice responsabile cu pensiile din M.A.N., M.A.I. și S.R.I.,

structuri ce au fost desființate și ale căror atribuții, potrivit art. 135 din

lege, sunt stabilite prin hotărâre de guvern.

Raportat la această

modificare legislativă, pârâta constituie o casă de pensii sectorială, astfel

că cererea de față determină stabilirea competenței în favoarea instanței în a

cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul reclamantul, conform tezei

I a art. 154 din Legea nr. 263/2010.

Față de

considerentele expuse, cum reclamanții au domiciliile în Drobeta Turnu Severin,

localitate aflată în raza teritorială a Tribunalului Mehedinți, competența de

soluționare a cauzei aparține acestei instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Mehedinți.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi, 4 aprilie 2012.