ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6754/2004

Asupra recursului în anulare de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

La data de 28 iulie 2003 Procurorul

General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție a declarat, în

conformitate cu prevederile art. 27 lit. f) din Legea nr. 92/1992 rep. și ale

art. 330 pct. 2 C. proc. civ., în vigoare la momentul când hotărârile

judecătorești atacate au rămas irevocabile, recurs în anulare împotriva

sentinței civile nr. 971 din 14 august 2002 a Tribunalului Harghita și deciziei

civile nr. 1000 din 15 noiembrie 2002 a Curții de Apel Târgu-Mureș.

S-a susținut că acestea au fost

pronunțate cu încălcarea esențială a legii, ceea ce a determinat o soluționare

greșită a cauzei pe fond.

A fost atașat dosarul cauzei, din

examinarea căruia se rețin următoarele:

Prin sentința menționată Tribunalul

Harghita a admis în parte acțiunea reclamantei S.T. și a obligat pârâtele

Ministerul Justiției și Tribunalul Harghita să-i restituie 5.604.062 lei

reprezentând suma reținută cu titlu de asigurări sociale de sănătate în cuantum

de 7% din salariul lunar brut pentru perioada 1 ianuarie 2000 – 30 martie 2001,

actualizată cu coeficientul de inflație, a fost de asemenea admisă cererea de

chemare în garanție și a obligat C.A.S.A.O.P.S.N.A.J. la plată, alături de

pârâte.

Instanța de fond a reținut, în

esență, că în conformitate cu prevederile art. 99 și art. 141 din Legea nr.

92/1992 rep., magistrații în activitate sau pensionari, precum și soțul sau

soția și copiii aflați în întreținerea acestora, beneficiază în mod gratuit de

asistență medicală, medicamente și proteze, fără condiționare de plata unor

contribuții de asigurări sociale de sănătate iar modificarea legislativă

intervenită în materie se referă la perioada ulterioară celei pentru care s-au

solicitat drepturile bănești respective.

Curtea de Apel Târgu-Mureș, prin

decizia civilă nr. 1000 din 15 noiembrie 2002 a respins ca nefondate

recursurile declarate de Ministerul Justiției și chemata în garanție.

Prin recursul în anulare s-a

susținut în esență că din interpretarea sistematică a dispozițiilor cuprinse în

actele normative incidente, Legea nr. 145/1997, Legea nr. 92/1992 rep., H.G.

nr. 409/1998, rezultă că magistrații și personalul auxiliar de specialitate au

dreptul la asistență medicală gratuită doar dacă fac dovada că li se fac

rețineri în contul contribuției lunare de asigurări de sănătate.

Cu ocazia judecării recursului în

anulare, Înalta Curte de Casație și Justiție a pus din oficiu în discuția

părților problema compunerii completului de judecată la instanța de fond, în

raport de dispozițiile O.U.G. nr. 20/2002.

Examinându-se cu prioritate acest

aspect care premerge oricărei cercetări a fondului, se reține că tribunalul a

soluționat cauza în complet format dintr-un singur judecător, încălcând astfel

prevederile imperative ale O.U.G. nr. 20 din 20 februarie 2002 privind

compunerea instanței cu participarea magistraților consultanți.

Așa fiind, în temeiul art. 330

3

alin. (1) combinat cu art. 312 alin. (3) și 304 pct. 1 C. proc. civ., se va

admite recursul în anulare, se vor casa ambele hotărâri și se va trimite cauza

spre rejudecare la aceeași instanță de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul în anulare declarat

de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție.

Casează decizia civilă nr. 1000/R

din 15 noiembrie 2002 a Curții de Apel Târgu-Mureș, secția civilă, și sentința

civilă nr. 971 din 14 august 2002 a Tribunalului Harghita și trimite cauza spre

rejudecare la această din urmă instanță.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 decembrie 2004.