ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4558/2004

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 509 din 16 aprilie 2004, Tribunalul București, secția a II-a penală, a respins, ca neîntemeiată, cererea de întrerupere a executării pedepsei de 10 ani închisoare, formulată de condamnatul D.Șt. , cu obligarea acestuia la 600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul avocatului din oficiu, în sumă de 200.000 lei, a fost avansat din fondul Ministerului Justiției. Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul instanței sub nr. 766/2004 petentul condamnat a solicitat, întreruperea executării pedepsei de 10 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 4 din 23 ianuarie 2003 a Tribunalului Călărași, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 624 din 3 februarie 2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, invocând motive familiale.

În motivarea cererii sale, condamnatul a arătat că în urma arestării sale familia lui trece prin momente grele, mama sa făcând comoție cerebrală, fiind absolut necesară prezența sa în familie pentru a asigura mijloacele necesare ajutării ei. Prima instanță a reținut că din ancheta socială efectuată în cauză nu rezultă existența unor împrejurări speciale, în sensul art. 455, raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs condamnatul D.Șt., solicitând admiterea lui, casarea sentinței penale atacate și întreruperea executării pedepsei pentru rezolvarea unor probleme familiale. Prin decizia penală nr. 391/ A din 25 mai 2004, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnat, fiind obligat la plata sumei de 600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul de avocat, s-a dispus să fie avansat din fondul Ministerului Justiției.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs condamnatul D.Șt., solicitând admiterea lui, casarea hotărârilor și pe fond, admiterea cererii de întreruperea executării pedepsei, în vederea rezolvării unor probleme familiale. Recursul declarat nu este fondat. Conform art. 455, raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen., executarea pedepsei poate fi întreruptă când, din cauza unor împrejurări speciale, aceasta ar avea consecințe grave pentru condamnat, familia sau unitatea la care lucrează. Revenind la cauză, se reține că din ancheta socială efectuată în cauză de Autoritatea Tutelară din cadrul Primăriei municipiului Ploiești, rezultă că ambii părinți ai condamnatului au vârsta de 52 ani, nu sunt încadrați în muncă și nu realizează venituri, ambii sunt apți de muncă.

Așa fiind, dacă în familia condamnatului sunt probleme, acestea nu sunt cauzate de arestarea condamnatului, fiind preexistente, iar prin lăsarea în libertate a acestuia ele nu s-ar rezolva. Rezultă că în cauză nu se constată existența unor împrejurări speciale care să impună întreruperea executării pedepsei, astfel că în mod corect instanțele au apreciat că nu se impune întreruperea. Pentru aceste considerente în temeiul art. 385 15 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează ca recursul declarat de condamnatul D.Șt. să fie respins ca nefondat. În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 800.000 lei, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul D.Șt. împotriva deciziei penale nr. 391/ A din 25 mai 2004 a Curții de Apel București, secția a II–a penală. Obligă pe recurentul condamnat la plata sumei de 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 15 septembrie 2004.