ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4558/2004

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 509 din 16

aprilie 2004, Tribunalul București, secția a II-a penală, a respins, ca

neîntemeiată, cererea de întrerupere a executării pedepsei de 10 ani

închisoare, formulată de condamnatul

D.Șt.

,

cu obligarea acestuia la 600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care

onorariul avocatului din oficiu, în sumă de 200.000 lei, a fost avansat din

fondul Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această hotărâre,

prima instanță a reținut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul

instanței sub nr. 766/2004 petentul condamnat a solicitat, întreruperea

executării pedepsei de 10 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 4

din 23 ianuarie 2003 a Tribunalului Călărași, rămasă definitivă prin decizia

penală nr. 624 din 3 februarie 2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție,

invocând motive familiale.

În motivarea cererii sale,

condamnatul a arătat că în urma arestării sale familia lui trece prin momente

grele, mama sa făcând comoție cerebrală, fiind absolut necesară prezența sa în

familie pentru a asigura mijloacele necesare ajutării ei.

Prima instanță a reținut că din

ancheta socială efectuată în cauză nu rezultă existența unor împrejurări

speciale, în sensul art. 455, raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs condamnatul D.Șt., solicitând admiterea lui, casarea sentinței

penale atacate și întreruperea executării pedepsei pentru rezolvarea unor

probleme familiale.

Prin decizia penală nr. 391/ A din

25 mai 2004, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a respins, ca

nefondat, apelul declarat de condamnat, fiind obligat la plata sumei de 600.000

lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei, reprezentând

onorariul de avocat, s-a dispus să fie avansat din fondul Ministerului Justiției.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs condamnatul D.Șt., solicitând admiterea lui, casarea

hotărârilor și pe fond, admiterea cererii de întreruperea executării pedepsei,

în vederea rezolvării unor probleme familiale.

Recursul declarat nu este fondat.

Conform art. 455, raportat la art.

453 lit. c) C. proc. pen., executarea pedepsei poate fi întreruptă când, din

cauza unor împrejurări speciale, aceasta ar avea consecințe grave pentru

condamnat, familia sau unitatea la care lucrează.

Revenind la cauză, se reține că din

ancheta socială efectuată în cauză de Autoritatea Tutelară din cadrul Primăriei

municipiului Ploiești, rezultă că ambii părinți ai condamnatului au vârsta de

52 ani, nu sunt încadrați în muncă și nu realizează venituri, ambii sunt apți de

muncă.

Așa fiind, dacă în familia

condamnatului sunt probleme, acestea nu sunt cauzate de arestarea

condamnatului, fiind preexistente, iar prin lăsarea în libertate a acestuia ele

nu s-ar rezolva.

Rezultă că în cauză nu se constată

existența unor împrejurări speciale care să impună întreruperea executării

pedepsei, astfel că în mod corect instanțele au apreciat că nu se impune

întreruperea.

Pentru aceste considerente în

temeiul art. 385

15

alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează

ca recursul declarat de condamnatul D.Șt. să fie respins ca nefondat.

În temeiul art. 192 alin. (2) C.

proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către

stat, în sumă de 800.000 lei, din care suma de 200.000 lei, reprezentând

onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de condamnatul D.Șt. împotriva deciziei penale nr. 391/ A din 25 mai

2004 a Curții de Apel București, secția a II–a penală.

Obligă pe recurentul condamnat la

plata sumei de 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de

200.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

15 septembrie 2004.