ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1565/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea în contencios

administrativ, înregistrată sub nr. 6641 din 15 aprilie 2004, la Curtea de Apel Cluj, reclamantul P.A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană

de Pensii Maramureș, anularea hotărârii nr. 1793 din 12 februarie 2004, emisă

de pârâtă și obligarea acesteia, la recunoașterea pentru reclamant, a

drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000.

Curtea de Apel Cluj, secția comercială

și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 672 din 19 mai 2004, a

respins ca nefondată, acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul

P.A., împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii Maramureș, pentru anularea hotărârii

nr. 1793 din 12 februarie 2004, emisă de pârâtă.

În motivarea soluției s-a reținut că

reclamantul nu a făcut dovada persecuției etnice suferite, chiar dacă și-a schimbat

domiciliul, urmând cursurile Facultății de Medicină din cadrul Universității

din Viena.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs, reclamantul P.A., susținând că aceasta este lipsită de temei

legal, întrucât, deși are calitate de refugiat, acțiunea sa a fost respinsă.

Recursul este nefondat.

Potrivit prevederilor art. 1 lit. c)

din O.G. nr. 105/1999, privind acordarea unor drepturi, persoanelor persecutate

de către regimurile instaurate în România, cu începere de la 6 septembrie 1940,

până la 6 martie 1945, din motive etnice, aprobată, modificată și completată

prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de drepturile acordate prin această

ordonanță, persoana, cetățean român, care, în perioada arătată, a avut de suferit

persecuții din motive etnice, fiind strămutată în altă localitatea, decât cea

de domiciliu.

Or în cauză, recurentul-reclamant nu

a făcut dovada că ar fi suferit persecuții din motive etnice. Din probele administrate

în cauză, inclusiv din motivarea acțiunii și recursului, nu rezultă că

reclamantul ar fi fost strămutat din motive etnice sau că a fost ținut în

lagăr, înscrisurile depuse referindu-se doar la studiile urmate de reclamant în

străinătate și la cetățenia germană a mamei reclamantului.

Față de considerentele expuse,

urmare a examinării cauzei, în raport cu motivele invocate, precum și potrivit art.

304

1

C. proc. civ., se constată că recursul este nefondat și în

consecință, va fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de P.A.

împotriva sentinței civile nr. 672 din 19 mai 2004, a Curții de Apel Cluj, secția

comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 10 martie 2005.