Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 04.05.2010
respins

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2286/2010

HOTĂRÂRE
04.05.2010
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2286/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 2878 din 9 iulie 2009 a Curții de Apel București a fost admisă acțiunea reclamantei F.S.D.C. în contradicție cu pârâții G.R. prin consilierul juridic I.D. și M.C.C.P.N. în sensul că a fost anulată H.G. nr. 1672/2008 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind evaluarea personalului artistic și administrativ de specialitate din instituțiile de spectacole sau concerte în vederea stabilirii salariilor de bază. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin H.G. nr. 1672/2008 s-au aprobat Normele Metodologice privind evaluarea personalului artistic, tehnic și administrativ de specialitate din instituțiile de spectacole sau concerte în vederea stabilirii salariilor de bază, prevăzute în anexa care face parte integrantă din hotărâre, stabilindu-se principiile și obiectivele vizate și reglementarea procedurii de evaluare.

Din analiza înscrisurilor aflate la dosar, instanța a reținut că Normele metodologice date în aplicarea O.G. nr. 21/2007 nu respectă obiectivele și principiile enunțate de legiuitor, fiind un act administrativ normativ care nu a fost adoptat în concordanță cu principiile enunțate de legea în baza căreia a fost adoptat și care, astfel, a creat serioase deficiențe de aplicare. Instanța a constatat că autoritatea care a fundamentat actul să propună Guvernului emiterea unei hotărâri de suspendare,iar în paralel înaintarea pe circuitul avizărilor a unui nou proiect de Norme Metodologice privind evaluarea personalului artistic tehnic, administrativ de specialitate din instituțiile de spectacole sau concerte în vederea stabilirii salariilor de bază, rezultat din negocierile cu reprezentanții sindicatelor.

Instanța a constatat că actul normativ atacat nu a întrunit consensul părților, fiind nerespectate dispozițiile art. 6 din Legea nr. 24/2000, și nici nu a beneficiat de o evaluare preliminară a impactului noilor reglementări, de o documentare adecvată și nu a reflectat concluziile consultărilor derulate în vederea elaborării proiectului de act normativ, care au fost organizațiile și specialiștii consultați și care au fost, în esență, recomandările primite. Instanța a reținut că proiectul de act normativ a avut avizele ministerelor de resort implicate, precum și Avizul Consiliului legislativ, însă în acest Aviz se fac numeroase observații, atât de ordin terminologic, cât mai ales de conținut de reglementare, în ceea ce privește calcularea punctajului individual, reglementarea în ceea ce privește procedura de evaluare și dreptul de contestare a salariatului, încălcarea dispozițiilor art. 12 alin. (1) C. muncii.

Instanța a constatat că proiectul de act normativ, materializat prin H.G. nr. 1672/2008, nu a respectat regulile procedurale minimale aplicabile pentru asigurarea transparenței decizionale în cadrul autorității administrației publice centrale și locale, alese sau numite, precum și al altor instituții publice care utilizează resurse financiare publice, în raporturile stabilite între ele cu cetățenii și asociațiile legal constituite ale acestora, prevăzute de Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, întrucât nu s-au realizat condițiile participării active a persoanelor cărora li se adresa actul normativ la luarea deciziei administrative și în procesul de elaborare a proiectului de act normativ.

Din aceste considerente, instanța de fond a concluzionat că H.G. nr. 1672/2008 nu este în concordanță cu scopul și principiile adoptării sale, fiind emisă cu nerespectarea dispozițiilor imperative privind elaborarea actelor normative și transparenței decizionale. Împotriva acestei hotărâri au formulat recurs pârâții G.R. și M.C.C.P.N. Pârâții G.R. și M.C.C.P.N. au criticat sentința pentru netemeinicie și nelegalitate, în esență, pentru următoarele motive: - H.G. nr. 1672/2008 a fost elaborată în temeiul art. 15 1 și art. 32 2 din O.G. nr. 21/2007 privind instituțiile și companiile de spectacole sau concerte, precum și desfășurarea activității de impresariat artistic, aprobată de modificări și completări prin Legea nr. 353/2007, dispoziții care au conferit M.C.C.

calitatea de autoritate inițiatoare competentă. Proiectul de act normativ a fost avizat favorabil de către toate autoritățile avizatoare respectiv: Ministerul Internelor și Reformei Administrative, Ministerul Muncii Familiei și Egalității de Șanse, Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul Justiției, precum și Consiliul Legislativ. Actul normativ instituie un nou sistem de evaluare și salarizare a personalului de specialitate din instituțiile de spectacole, concerte, derogatoriu de la dreptul comun în materie. Se arată că față de sistemul preexistent, cel reglementat prin actul normativ în speță instituie o obiectivitate mărită prin participarea la procesul de evaluare nu doar a șefilor ierarhici ci și a consiliilor colegiale din instituție, din care fac parte deopotrivă reprezentanți al autorității finanțatoare și ai societății civile/beneficiarilor.

Arată, de asemenea, recurenta că drepturile în vigoare stabilite prin Contractul Colectiv de muncă la nivelul Ramurii Cultură nu sunt încălcate, că nu se aplică două sisteme de salarizare, salariatul are dreptul de a opta pentru sistemul existent de evaluare și salarizare reglementat de Legea nr. 154/2008 și de H.G. nr. 125/1999 în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a normelor. - În ceea ce privește consultarea, în procesul de elaborare a proiectului de act normativ, arată recurentul Ministerul, Culturii și Cultelor că a asigurat în mod constant dialogul cu societatea civilă pe de o parte, în cadrul Comisiei de dialog social și pe de altă parte în cadrul procedurii de dezbatere publică.

Se arată că proiectul promovat de minister și aprobat în ședința de Guvern din 10 decembrie 2008, H.G. nr. 1672/2008, este cel publicat pe site-ul Ministerului Culturii încă din data de 2 august 2008 și a fost republicat ulterior în data de 27 august 2008, în forma avizată de către toate autoritățile prevăzute de lege. Avizul Consultativ Negativ emis după împlinirea termenului legal se întemeiază pe datele eronate furnizate în mod rău – voitor de reprezentanții sindicatelor și are caracter consultativ asemenea celui emis de C.E.S. Arată recurentul M.C.C. că reiese cu evidență atitudinea rău-voitoare a reprezentanților sindicatelor în ceea ce privește colaborarea acestora în procesul de elaborare a Normelor metodologice, atitudine care a condus la imposibilitatea realizării unui acord asupra conținutului acestui act normativ.

Recursurile sunt întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 8, 9, art. 304 1 C. proc. civ. Pârâta Federația S.D.C. a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate. Analizând cererile de recurs, prin prisma motivelor prezentate, a normelor legale incidente în cauză precum și în conformitate cu art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că acestea nu sunt fondate pentru considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmează. În cererile sale de recurs, pârâții invocă motive de nelegalitate a hotărârii atacate și sunt reluate apărările formulate în fața primei instanțe. În mod corect, instanța de fond a constatat că există deficiențe la momentul punerii în aplicare a noului sistem de evaluare, a personalului de specialitate din instituțiile de spectacole sau concerte, astfel că la dosar s-a depus un proiect de hotărâre privind suspendarea aplicării dispozițiilor H.G.

nr. 1672/2008. Aceasta demonstrează că sunt necesare discuții cu reprezentanții sindicatelor din instituțiile de spectacol, respectiv modificări, revizuiri având în vedere solicitările sindicatelor reprezentative din domeniul culturii așa încât să se întrunească consensul părților și să fie respectate obiectivele prevăzute în art. 2 din O.G. nr. 21/2007. Recurentul M.C.C. recunoaște că în procesul de elaborare a normelor de elaborare a Normelor Metodologice nu s-a ajuns la un acord în ceea ce privește conținutul acestui act normativ, precizând că reprezentanții sindicatelor sunt de rea credință. Nu pot fi trecute cu vederea cele două avize negative primite în procesul de elaborare a actului normativ, respectiv de la C.E.S.

și de la C.L. Astfel, s-a subliniat că nu s-a ținut cont la elaborarea Normelor metodologice de propunerile și sugestiile formulate de reprezentanții sindicatelor reprezentative în cultură, reținându-se că s-a hotărât promovarea unui alt proiect de act normativ. În raport de această împrejurare, recurenții - pârâți au publicat deja în vederea consultării publice, noua variantă a normelor metodologice astfel că implicit recunosc deficiențele constatate de instanța de fond. Constatând că instanța de fond a pronunțat o sentință legală și temeinică, în conformitate cu art. 312 alin. (1) C. proc. civ., se vor respinge recursurile ca nefondate.

D E C I D E Respinge recursurile declarat de G.R. și M.C.C.P.N. împotriva sentinței civile nr. 2878 din 9 iulie 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 mai 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-11-25
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5223/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanții Blocul Național Sindical, Fe
ÎCCJ
0,93
ÎCCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Decizia nr. 83/2018
de 1 septembrie 2008, se poate constata că intenția legiuitorului de a reglementa o altă modalitate de salarizare decât cea consacrată prin Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indem
ÎCCJ 2011-06-02
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3203/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Soluția instanței de fond. Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 3738 din 5 octombrie 2010 a
ÎCCJ 2018-11-26
0,93
Decizia nr. 83 din 26 noiembrie 2018
/2007, şi de împrejurarea anulării de către instanţa de contencios administrativ a Hotărârii Guvernului nr. 1.672/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind evaluarea personalului artistic, tehnic şi administrativ de specialitate d
ÎCCJ
0,92
ÎCCJ, decizie (scj.ro #148840)
zia ORDA nr. 365/2006 și nici s-ar putea considera că sunt venituri din aceeași categorie cu cele expres enumerate, asimilabile veniturilor obținute din vânzarea biletelor. În ceea ce privește perioada mai 2010 – până la efectuarea expertiz
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă