ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4310/2010
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4310/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Deliberând asupra recursului de față pe baza lucrărilor și materialului aflate în dosarul cauzei constată următoarele:
I. Curtea de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, prin sentința penală nr. 89 din 30 iunie 2010 pronunțată în Dosar nr. 508/42/2010 a dispus ca nefondată plângerea în baza art. 278
1
C. proc. pen. formulată în calitate de persoană vătămată de petenta C.F. menținând rezoluția din 19 ianuarie 2010 dată în Dosar nr. 136/P/2009 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești - confirmată la controlul administrativ-jurisdicțional ulterior prevăzut de art. 278 C. proc. pen. conform rezoluției nr. 201/II-2/2010 din 29 martie 2010 a procurorului general al organului judiciar amintit - prin care a fost dispusă soluția de neîncepere a urmăririi penale în temeiul art. 228 alin. (4) rap.la art. 10 lit. f) C. proc. pen. [„lipsește o altă condiție prevăzută de lege, necesară pentru punerea în mișcare a acțiunii” în speță pretinsa faptă ilicită fiind comisă anterior incriminării sale ca infracțiune] față de numitul B.C. funcționar al biroului urbanism din cadrul Primăriei oraș Slănic județul Prahova sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conflict de interese prevăzută de art. 253
1
C. pen.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen. a fost obligată petenta C.F. la plata sumei de 50 lei cheltuieli judiciare statului.
Hotărând astfel, judecătorul cauzei a reținut următoarele:
Prin plângerea înregistrată la data de 20 mai 2010 în conformitate cu dispozițiile art. 278
1
C. proc. pen. petenta - persoană vătămată C.F. a solicitat desființarea rezoluțiilor din 19 ianuarie 2010 și nr. 201/II/2/2010 din 29 martie 2010, adoptate în Dosarul nr. 136/P/2009 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, prin care în baza art. 228 alin. (4) și art. 10 lit. f) C. proc. pen. s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de intimatul-făptuitor B.C., pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese prev. de art. 253 C. pen.
În fapt, s-a susținut că soluția adoptată de cei doi procurori este nelegală și netemeinică, deoarece chiar dacă fapta a fost săvârșită în anul 2003, noțiunea de conflict de interese ca și incompatibilitatea funcțiilor de funcționar public la biroul de urbanism-cadastru din cadrul unei primării și prestarea de activitate de persoană fizică autorizată de oficiul de cadastru județean, de către același funcționar public, erau reglementate și sancționate potrivit Statutului funcționarului public în vigoare.
Ca urmare, dovedindu-se că în calitate de funcționar public la Biroul de Urbanism - Cadastru din cadrul Primăriei Slănic, județul Prahova, contrar normelor statutare, intimatul B.C. a prestat și activitate de persoană fizică autorizată de Oficiul de Cadastru Județean, chiar pe raza orașului Slănic, ajungând să-și aprobe în prima calitate, lucrarea executată de el în cea de a doua calitate, nu există temei legal pentru împiedicarea punerii în mișcare a acțiunii penale în sensul art. 228 alin. (4) teza I rap. la art. 10 lit. f) C. proc. pen.
S-a solicitat desființarea celor două acte procedurale și restituirea cauzei la parchet pentru continuarea cercetărilor și trimiterea în judecată pentru a răspunde penal pentru abuzurile comise la întocmirea documentației cadastrale privind imobilul din Slănic, județul Prahova, în calitate de persoană fizică autorizată de Oficiul de Cadastru Județean Prahova.
În cauză s-a dispus atașarea Dosarului penal nr. 136/P/2009 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești în care s-au adoptat rezoluțiile atacate și s-au depus o serie de înscrisuri atât de persoana vătămată cât și de făptuitor, vizând aspectele de nelegalitate și netemeinicie detaliate în concluziile orale susținute în ședința publică de la data de 30 iunie 2010.
Examinând plângerea formulată de petenta-persoană vătămată C.F., în raport de lucrările și materialul Dosarului nr. 136/P/2009, actele depuse ca înscrisuri noi în fața instanței de judecată și dispozițiile procedurale aplicabile în speță, rezultă că soluția de neîncepere a urmăririi penale față de intimatul B.C. pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese incriminată în art. 253
1
C. pen. este legală, pentru motivele ce se vor expune în continuare:
Prin plângerea adresată Președintelui României înregistrată sub nr. DRA/1/3126 din 17 februarie 2009, trimisă spre competentă soluționare Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova și respectiv Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, petenta C.F. a solicitat efectuarea de verificări inclusiv sub aspect penal față de intimatul B.C., funcționar public la Biroul Urbanism-Cadastru din cadrul Primăriei orașului Slănic și care în această calitate a prestat pe raza localității respective în anul 2003 și activitate de persoană fizică autorizată de către Oficiul de Cadastru Prahova, aflându-se în conflict de interese.
În fapt, s-a arătat că făptuitorul a realizat o documentație cadastrală privind imobilul din Slănic, județul Prahova, deși la data executării lucrării era funcționar public.
În plus, lucrarea s-a efectuat cu încălcarea legii cadastrului, acceptând persoane să-i arate limitele imobilului și chiar să semneze, în fals, acte și anume declarația pe propria răspundere că bunul măsurat este proprietatea sa, declarația semnată de o persoană ce nu are calitate de vânzător ori curator al acesteia.
Distinct de aceasta, s-au mai semnalat și alte abuzuri sau erori comise același funcționar, cum ar fi consemnarea în mod eronat în inventarul bunurilor ce alcătuiesc domeniul public al orașului Slănic, respectiv lungimea străzii ca fiind numai de 50 ml, menționarea în documentația cadastrală întocmită pentru imobilul în litigiu, drept act de proprietate, o adeverință de rol agricol deși actul de proprietate îl constituia un act de donație în care vecinătatea acestuia cu strada era corect menționată.
Prin Ordonanța nr. 136/P/2009 din 13 aprilie 2009, pe baza actelor premergătoare efectuate procurorul sesizat cu instrumentarea cauzei a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitorul B.C., cercetat sub aspectul săvârșii infracțiunii de conflict de interese prev. de art. 253
1
C. pen., apreciindu-se că acțiunea nu poate fi pusă în mișcare în sensul art. 10 lit. d) C. proc. pen., deoarece lipsește subiectul activ calificat ce întregește latura subiectivă din conținutul acesteia.
S-a avut în vedere adresa din 2 aprilie 2009 eliberată de Primăria orașului Slănic și din care a rezultat faptul că potrivit Dispoziției primarului nr. 267 din 2 februarie 2003 la data promulgării Legii nr. 278/2006 ce a incriminat infracțiunea de conflict de interese în sensul art. 253
1
C. pen., făptuitorul nu mai avea calitatea de funcționar public.
Ca urmare, conform art. 38 C. proc. pen., pentru restul faptelor reclamate s-a dispus disjungerea cauzei și declinarea competenței de soluționare a acestora în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Vălenii de Munte.
Această soluție a fost infirmată prin Ordonanța nr. 583/II/6/2009 din 15 mai 2009 emisă de Procurorul General Adjunct al unității de parchet, care admițând plângerea formulată conform art. 278 C. proc. pen. de petenta-persoană vătămată, a dispus completarea urmăririi penale de Secția de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.
În considerentele ordonanței s-a apreciat că măsura dispusă de procurorul de caz este nelegală, față de împrejurarea că Dispoziția nr. 267 din 2 iulie 2003 emisă de Primarul orașului Slănic și din care rezulta faptul că și după această dată intimatul B.C. a fost desemnat să îndeplinească atribuțiile ce-i revin Compartimentul Urbanism și amenajarea teritoriului din cadrul Primăriei orașului Slănic, deși s-a aflat la dosarul cauzei nu a fost analizată prin actul procedural atacat.
Separat de aceasta, petenta C.F. a pretins că faptele nu au fost reținute corect pentru că este posibil ca Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești să se fi trimis numai un rezumat al petiției adresate instituției prezidențiale și nu întregul memoriu.
După completarea cercetărilor, respectiv atașarea unor acte procedurale aflate în Dosarele civile nr. 1010/331/2006 al Judecătoriei Vălenii de Munte și nr. 6421/105/2008 al Tribunalului Prahova, dosarul nr. 859/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Văleni, a memoriilor depuse de persoana vătămată și documentației deținută de Primăria orașului Slănic, a declarațiilor luate de poliția judiciară petentei C.F. și făptuitorilor B.C. și S.I.
Constantin (la 6 iulie 2009, 30 iunie 2009 și respectiv 19 august 2009), prin Rezoluția nr. 136/P/2009 din 19 ianuarie 2010 procurorul sesizat a reiterat soluția de neîncepere a urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 253
1
C. pen., schimbând numai temeiul juridic privind cauza de împiedicare a exercitării acțiunii penale în art. 10 lit. f) C. proc. pen.
Acest ultim act procedural a fost confirmat prin Rezoluția nr. 201/II/2/2010 emisă la 21 martie 2010 de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, respingându-se plângerea formulată de persoana vătămată C.F., ca neîntemeiată.
Rezoluțiile adoptate de cei doi procurori sunt legale și temeinice iar starea de fapt reținută corespunde întocmai actelor premergătoare administrate la acest moment incipient al procesului penal și dispozițiilor legale ce condiționează începerea urmăririi penale numai în situația în care punerea în mișcare a acțiunii penale nu este împiedicată de constatarea incidenței vreunuia dintre cauzele de împiedicare înscrise sub art. 10 C. proc. pen., între care și acela prevăzut sub lit. f), potrivit căruia legea penală nu retroactivează, deci nu se aplică faptelor care la data când au fost săvârșite nu erau prevăzute ca infracțiuni.
În speță este de necontestat că actele materiale imputate intimatului B.C. pretins a fi comise în dubla calitate de funcționar public în cadrul Biroului de Urbanism și Cadastru la Primăria orașului Slănic și persoană fizică autorizată de către Oficiul de Cadastru Prahova, inclusiv încălcarea incompatibilității privind conflictul de interese și având consecințe prejudiciabile pentru petenta-persoană vătămată C.F., se referă la întocmirea și avizarea în același timp a documentației cadastrale privind un imobil situat pe raza orașului Slănic, în data de 1 aprilie 2003.
Prin urmare, obiectul actelor premergătoare instrumentate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești raportat la calitatea de funcționar public a făptuitorului și natura faptei sesizate, respectiv aceea prev. de art. 253
1
C. pen., îl constituie acțiuni ce ar putea fi raportate la atragerea răspunderii penale instituite prin promulgarea Legii nr. 278/2006 pentru modificarea și completarea C. pen., publicată în M. Of. nr. 601 din 12 februarie 2006.
Este real că o atare incompatibilitate se regăsește și în Legea nr. 161/2003, însă dispozițiile legale nu sunt aplicabile în cauză, deoarece s-a făcut dovada că prin declarația depusă la 19 iunie 2003 făptuitorul B.C. și-a îndeplinit obligația de încunoștiințare a conducătorului autorității publice asupra conflictului de interese existent între cele două calități vizate, deci cu respectarea termenului de 60 zile cerut de art. 112 alin. (1) din Legea nr. 161/2003.
S-a probat de asemenea că luându-se act de incompatibilitatea legală, prin Dispoziția nr. 267 din 2 iulie 2003, intimatul a fost eliberat din funcția publică de inspector și încadrat cu contract individual de muncă pe postul de tehnician, îndeplinind pe viitor atribuții specifice Compartimentului Urbanism și amenajare a teritoriului și care excludeau acordarea de avize a documentațiilor cadastrale întocmite în calitate de persoană fizică autorizată.
Cât privește eventualele abuzuri comise în exercițiul funcției publice de inspector și aceea la întocmirea respectivei documentații și care în opinia persoanei vătămate C.F. ar atrage răspunderea penală în sensul art. 246, art. 288 C. pen. ori al altei fapte penale, astfel cum s-a expus în precedente, Curtea observă că disjungerea cercetărilor dispusă prin Ordonanța din 13 aprilie 2009 s-a menținut prin Ordonanța din 15 mai 2009.
Așa fiind, eventuala soluție adoptată de Parchetul de pe lângă Judecători Vălenii de Munte în Dosarul nr. 136/P/2009 nu poate forma obiectul controlului judiciar în cadrul plângerii penale formulate conform art. 278
1
C. proc. pen. în prezentul dosar, știut fiind faptul că o atare competență materială revine. judecătorului de la instanța care potrivit legii poate soluționa cauza în primă instanța.
De altfel, nu este de neglijat nici conduita inconstantă adoptată de petentă, care prin declarația dată în fața Parchetului de pe lângă Judecătoria Vălenii de Munte la data de 7 aprilie 2010 a precizat că documentația cadastrală în litigiu nu produce consecințe juridice asupra drepturilor sale, fapt ce o determină să nu mai solicite continuarea cercetărilor în cauză față de intimatul B.C. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor menționate și nici față de făptuitorul S.C., persoana care a semnat în fals, în numele și cu numele vânzătorului, declarația făcută pe proprie răspundere că bunul imobil măsurat este proprietatea sa.
Concluzionând, în circumstanțele expuse, deoarece fapta de conflict de interese, într-o formă apropiată de faptele reclamate de persoana vătămată C.F., a fost incriminată pentru prima dată în legislația română abia prin Legea nr. 278/2006, publicată în M. Of. nr. 601, Partea I din 12 iulie 2006 și intrată în, vigoare la 11 august 2006, rezultă că în mod legal prin rezoluțiile atacate s-a dispus neînceperea urmăririi penale, fiind incidente dispozițiile art. 228 alin. (4) teza II C. proc. pen., care împiedică continuarea cercetărilor în această fază procesuală, atunci când punerea în mișcare a acțiunii penale cade sub incidența articolului 10 lit. f) din același cod, lipsind o condiție esențială pentru tragerea la răspundere penală.
Împrejurarea că prin acțiunile exercitate până în prezent petenta nu a obținut o soluție favorabilă în fața instanțelor civile sesizate cu rezolvarea limitelor și condițiilor dobândirii proprietății asupra imobilului aflat pe raza orașului Slănic, față de cele ce preced, nu constituie suficient temei de natură a conduce la desființarea actelor procedurale adoptate de procuror și redeschiderea cercetărilor sub aspectele analizate.
II. Recursul în termen declarat în cauză de către petenta C.F. reiterând solicitarea adresată primei instanțe privind desfășurarea rezoluției actuale de netrimitere în judecată și înaintarea dosarului organului judiciar inițial sesizat în vederea începerii urmăririi penale față de intimatul făptuitor B.C. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 253
1
, 246 și art. 288 C. pen. prin aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 278
1
alin. (8) lit. b) C. proc. pen. este nefondat urmând a fi respins ca atare în baza art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen. pentru considerentele arătate în continuare.
În conformitate cu dispozițiile art. 278
1
alin. (1) C. proc. pen. obiectul controlului judecătoresc pendinte îl constituie doar soluția de neîncepere a urmăririi penale adoptată prin rezoluția nr. 136/P/2009 din 19 ianuarie 2010 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești cu privire la intimatul B.C. sub aspectul infracțiunii prevăzute de art. 253
1
C. pen. [soluția administrativă de disjungere / declinare, a competenței de soluționare a cauzei sub aspectul infracțiunilor prevăzute de art. 246 și 288 C. pen. la Parchetul de per lângă Judecătoria Vălenii de Munte / dispusă prin ordonanța inițială nr. 136/P/2009 din 13 aprilie 2009, putând fi atacată exclusiv înlăuntrul ministerului public potrivit dispozițiilor art. 278 C. proc. pen.].
Referitor la soluția de neîncepere a urmăririi penale în temeiul art. 228 alin. (4) rap. la art. 10 lit. f) C. proc. pen. sub aspectul infracțiunii prevăzute de art. 253
1
C. pen. hotărârea primei instanțe de respingere a plângerii în baza art. 278
1
alin. (8) lit. a) C. proc. pen. este fondată din considerentele arătate în expunerea sentinței penale recurate respectiv:
Fapta de conflict de interese într-o formă apropiată de faptele reclamate de persoana vătămată C.F., a fost incriminată pentru prima dată în legislația română abia prin Legea nr. 278/2006, publicată în M. Of. nr. 601, Partea I din 12 iulie 2006 și intrată în, vigoare la 11 august 2006, rezultă că în mod legal prin rezoluțiile atacate s-a dispus neînceperea urmăririi penale, fiind incidente dispozițiile art. 228 alin. (4) teza II C. proc. pen., care împiedică continuarea cercetărilor în această fază procesuală, atunci când punerea în mișcare a acțiunii penale cade sub incidența articolului 10 lit. f) din același cod, lipsind o condiție esențială pentru tragerea la răspundere penală.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., obligă recurenta petentă la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat și la 500 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către intimatul B.C.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petenta C.F. împotriva sentinței penale nr. 89 din 30 iunie 2010 a Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Obligă recurenta petentă la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat și la 500 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către intimatul B.C.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 30 noiembrie 2010.