ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5724/2011

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5724/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursurilor

de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul

Tribunalului Argeș, la data de 22 iunie 2010, reclamantul A.D..D. a solicitat

în contradictoriu cu pârâții Inspectoratul Școlar Județean Argeș, Ministerul

Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și B.G. - Inspector Școlar

General al Inspectoratului Școlar Județean Argeș obligarea pârâtului Ministerul

Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului să emită în favoarea sa un

ordin de salarizare pentru gradația de merit de 20% din salariul de bază,

începând cu luna iulie 2008 și în continuare, timp de 4 ani; obligarea în

solidar a pârâților să-i plătească gradația de merit de 20% din salariul brut,

începând cu iulie 2008 și în continuare timp de 4 ani, iar în subsidiar

obligarea la plata gradației de merit începând cu data rămânerii definitive a

sentinței ce se va pronunța în cauză; obligarea în solidar a pârâților la plata

sumei de 500 RON pentru fiecare zi de întârziere până la data acordării

gradației de merit ce i se cuvine.

În motivarea acțiunii

formulate, reclamantul a arătat că este profesor de matematică la Grupul Școlar

Ion Cantacuzino Pitești, iar prin Sentința civilă nr. 666/CA din 19 decembrie

2008 a Tribunalului Argeș, pârâtul Inspectoratul Școlar județean Argeș a fost

obligat să reevalueze dosarul depus de reclamant în sesiunea 2008 pentru

acordarea gradației de merit, prin luarea în considerare a 4 ani de activitate.

A mai arătat

reclamantul că în urma reanalizării dosarului contestatorului, în baza

sentinței mai sus amintite, I.S.J. Argeș prin Procesul-verbal nr. 4916 din 23

iunie 2009 i-a acordat 174 de puncte, adică cu mult peste punctajul de 150 pe

care l-a obținut ultimul candidat căruia i-a fost acordată gradație de merit.

A învederat

reclamantul că după stabilirea acestui punctaj, potrivit prevederilor art. 50

alin. (3) din Legea nr. 128/1997, pârâtul I.S.J. Argeș trebuia să-i acorde

gradația de merit ce i se cuvine, imediat după rămânerea irevocabilă a

sentinței, însă acest lucru i-a fost refuzat constant.

Astfel, s-a arătat că

pârâții I.S.J. Argeș și B.G. nu au solicitat ministerului să emită în favoarea

sa ordin de salarizare cu gradația de merit, iar ministerul a refuzat să emită

ordinul de salarizare, toți cei trei pârâți având o atitudine oscilantă.

La 21 octombrie 2009,

pârâtul B.G. a comunicat ministerului că reclamantul poate beneficia de ordinul

ministrului privind gradația de merit pentru ca ulterior abuziv să-i comunice

că trebuie să se prezinte la un nou concurs pentru gradația de merit.

La data de 13

septembrie 2010, pârâtul Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și

Sporturilor a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a invocat excepția

necompetenței materiale a Tribunalului Argeș.

Ministerul Educației,

Cercetării, Tineretului și Sportului a formulat întâmpinare la 12 noiembrie

2010 solicitând respingerea cererii ca inadmisibilă.

Față de capătul doi

de cerere s-a invocat lipsa calității procesuale pasive, arătând că nu poate fi

obligat la plata drepturilor bănești în condițiile în care nu este angajatorul

reclamantului, calitatea aparținând directorului unității de învățământ,

potrivit art. 11din Legea nr. 128/1997.

La data de 20

septembrie 2010 și pârâtul B.G. a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care

a solicitat respingerea acțiunii, fiind formulată împotriva unei persoane fără

calitate procesuală pasivă, respectiv ca neîntemeiată.

La termenul din data

de 11 noiembrie 2010 instanța a pus în discuția părților excepția necompetentei

materiale a Tribunalului Argeș invocată de pârâtul Ministerul Educației,

Cercetării, Tineretului și Sporturilor prin întâmpinare.

Prin Sentința nr.

1502/CM din 15 Noiembrie 2010, Tribunalul Argeș a admis excepția necompetenței

materiale a instanței și a declinat competența în favoarea Curții de Apel

Pitești, secția de contencios administrativ și fiscal.

După trimiterea

dosarului la Curtea de Apel Pitești, competentă să soluționeze cauza potrivit

art. 10 din Legea nr. 554/2004, Inspectoratul Școlar Argeș a depus din nou

întâmpinarea, însoțită de înscrisuri.

Pârâtul B.G. a formulat

din nou întâmpinare invocând excepția lipsei calității sale procesuale pasive.

Prin Sentința nr.

183/R-CONT din 23 februarie 2011 Curtea de Apel Pitești â respins excepțiile

inadmisibilității pentru primul capăt de cerere și excepția lipsei calității procesuale

pasive, față de-al doilea capăt de cerere, invocate de Ministerul Educației,

Cercetării, Tineretului și Sportului; a respins excepțiile lipsei calității

procesuale pasive invocate de Inspectoratul Școlar Județean Argeș și de B.G.; a

admis în parte cererea formulată de reclamantul A.D.D.; a obligat pe pârâtul

MECTS să emită ordin de salarizare pentru gradația de merit de 20% din salariul

de bază, începând cu luna iulie 2008 și în continuare, timp de 4 ani, în

favoarea reclamantului; a obligat pe pârâtul I.S.J. Argeș să plătească

reclamantului gradația de merit de 20% din salariul brut, începând cu luna

iulie 2008 și în continuare, ținând seama de intrarea în vigoare a Legii

330/2009 a respins cererea de obligare a pârâților, Ministerul Educației, Cercetării,

Tineretului și Sportului și B.G. în solidar cu I.S.J. Argeș, la plata acestor

drepturi și a respins cererea de obligare a pârâților la 500 RON pe zi de

întârziere, ca penalități.

Pentru a pronunța

această hotărâre Curtea a reținut în esență următoarele.

Astfel învestită,

Curtea, analizând excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului

Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului în ceea ce privește capătul al

doilea al cererii, a constatat că aceasta nu poate fi primită.

Într-adevăr, între

reclamant și pârât nu există raport juridic care să întemeieze dreptul

reclamantului de a solicita plata diferenței de salariu constând în procentul

de 20% aferent gradației de merit.

Însă, calitatea

procesuală pasivă a ministerului poate fi reținută în condițiile în care, din

probele administrate s-ar releva nerespectarea obligațiilor legale, cu

consecința producerii de prejudicii reclamantului.

De asemenea, în ce

privește lipsa calității procesuale pasive a pârâtului B.G. s-a constatat că

aceasta nu este întemeiată în ce privește capătul al doilea de cerere, devreme

ce este posibil să se rețină din probele administrate că prin atitudinea

personală a acestuia s-ar fi produs un prejudiciu reclamantului, reținându-se

aceeași argumentare ca la soluționarea excepției lipsei calității procesuale

pasive invocată de MECTS.

Cu privire la primul

capăt de cerere s-a constatat că excepția nu se impune a fi analizată, în

condițiile în care cererea a fost formulată cu privire la acesta, numai în

raport cu pârâtul Ministerul Educației Cercetării Tineretului și Sportului.

Pe fond, Curtea a

reținut că potrivit art. 50 alin. (3) din Legea nr. 128/1997, în forma

anterioară adoptării Legii nr. 330/2009, personalul didactic de predare,

didactic auxiliar și cel de conducere din unitățile de învățământ, cu

performanțe deosebite în inovarea didactică, în pregătirea preșcolarilor sau a

elevilor, în pregătirea elevilor distinși la concursuri școlare, faza națională

și internațională, care au o vechime de peste 3 ani în învățământ, poate

beneficia de gradația de merit, acordată prin concurs. Această gradație se

acordă pentru 16% din posturile didactice existente la nivelul inspectoratului

școlar și reprezintă 25% din salariul de bază al funcției sau postului

persoanei în cauză. Gradația de merit face parte din salariul de bază și

constituie bază de calcul pentru sporuri, indemnizații și alte drepturi care se

acordă în raport cu salariul de bază. Alin. (6) din același text arată că,

gradația de merit se atribuie pe o perioadă de 4 ani, iar personalul didactic

care a beneficiat de gradație de merit poate participa din nou la concurs.

Ordinul MECT nr.

2575/2007, în vigoare la data analizării dosarului reclamantului, pentru

acordarea gradației de merit, prevede procedura de urmat.

În cazul

reclamantului, procedura a fost particularizată de faptul că recalcularea

punctajului și analizarea dosarului de obținere a gradației de merit s-au

realizat în temeiul unei hotărâri judecătorești, care a obligat la recalculare.

Astfel s-a apreciat

că după acest moment procedura nu trebuie reluată din acest punct, în caz

contrar urmând ca reclamantul, deși câștigător într-o procedură judiciară în

contradictoriu cu autoritatea pârâtă, să nu poată beneficia de efectele

hotărârii judecătorești. De altfel, recalcularea și acordarea punctajului

trebuia să fie urmată de actele procedurale prevăzute de lege, respectiv

validarea și înaintarea acesteia la MECT, pentru emiterea ordinului.

S-a apreciat că în

prezenta cauză, dreptul reclamantului la obținerea gradației de merit, în anul

2008, deși necontestat, nu a fost efectiv exercitat, deoarece inspectorul

școlar general al I.S.J. Argeș nu și-a îndeplinit obligația de a emite

hotărârea asupra rezultatului concursului, iar Consiliul de administrație al

inspectoratului școlar nu a înaintat lista candidatului validat la Direcția

generală managementul resurselor umane din cadrul Ministerului Educației,

Cercetării și Tineretului pentru emiterea ordinului ministrului.

Mai mult, prin adresa

nr. 2297 din 18 martie 2010, I.S.J. Argeș transmite ministerului că I.S.J. nu

poate solicita emiterea ordinului de către MECTS în ce-l privește pe reclamant,

întrucât nu există locuri disponibile, cele 340 de locuri privind acordarea

gradației de merit, după 01 iulie 2008, respectiv 356 locuri după 01 iulie

2009, fiind repartizate în totalitate.

Astfel a concluzionat

Curtea că cererea nu este inadmisibilă, a obligat pârâtul Ministerul Educației,

Cercetării, Tineretului și Sportului să emită în favoarea reclamantului un

ordin de salarizare pentru gradația de merit de 20% din salariul de bază,

începând cu luna iulie 2008 și în continuare, timp de 4 ani.

În privința

drepturilor bănești aferente, cum nu s-a putut reține culpa acestui pârât,

dimpotrivă, procesul fiind determinat de atitudinea I.S.J. Argeș, acesta a fost

obligat la plata acestor drepturi, respectiv gradația de merit de 20% din

salariul brut, pentru o perioadă de 4 ani, începând cu luna iulie 2008.

Susținerile invocate în sprijinul excepției lipsei calității procesuale pasive,

nu au putut fi reținute. Dacă O.U.G. nr. 32/2001 prevede expres finanțarea

instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat din bugetele locale ale

unităților administrativ-teritoriale, nu înseamnă că numai autoritățile

respective au calitate procesuală pasivă. De asemenea, nu s-a putut reține că

dacă potrivit Legii nr. 128/1997, angajator este unitatea de învățământ, numai

acesta poate achita drepturile bănești cuvenite, în condițiile în care

inspectoratul avea atribuții certe în stabilirea drepturilor în discuție, care

trebuiau cuprinse în buget, și nu și le-a îndeplinit.

În ce privește pe

pârâtul B.G., s-a constatat pe de o parte că acesta a acționat nu ca persoană

fizică ci ca autoritate publică - inspector general al I.S.J. Argeș, care are

potrivit legii competența în îndeplinirea procedurii prevăzute de Ordinul MECT

nr. 2575/2007.

Pe de altă parte,

aplicarea art. 16 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 nu a putut fi realizată, în

condițiile în care, la momentul calculării punctajului obținut de către reclamant,

pârâtul nu deținea funcția de inspector pentru a putea contribui la elaborarea,

emiterea sau încheierea actului.

Ca atare, s-a reținut

că sumele respective trebuie puse în sarcina autorității care nu a respectat

prevederile legale, referitoare la procedura de urmat în cazul acordării

gradației de merit, anume I.S.J. Argeș. Prin urmare, cererea de obligare la

plată în solidar a celor doi pârâți, a fost respinsă.

De asemenea instanța

văzând că art. 50 alin. (3) din Legea nr. 128/1997, a fost abrogat prin Legea

nr. 330/2009, obligarea la plata drepturilor bănești nu s-a putut dispune decât

pe perioada de activitate a legii, urmând ca începând cu intrarea în vigoare a

Legii nr. 330/2009 să se țină seama de prevederile acesteia.

În cauză, în privința

pârâtului MECT nu s-a putut dispune obligarea la penalități în condițiile în

care nu i s-a putut reține o culpă în neemiterea actului atacat, iar

reclamantul nu a solicitat aplicarea penalității până la emiterea efectivă a

ordinului.

În privința sumelor

ce se vor acorda, nu s-a putut dispune penalitatea, deoarece această situație

nu se încadrează în ipotezele enumerate de lege.

Împotriva sentinței

pronunțată de Curtea de Apel Pitești au declarat recurs Inspectoratul Județean

Argeș și Ministerul Educației, Cercetării Tineretului și Sportului.

În motivarea

recursului formulat, recurentul-pârât Inspectoratul Școlar Județean Argeș a

susținut în esență că în mod greșit instanța de fond a apreciat în privința

drepturilor bănești aferente că obligația de plată a gradației de merit către

reclamant îi revine acestuia.

Astfel, a susținut

recurentul că în conformitate cu dispozițiile art. 167 alin. (1) din Legea nr.

84/1995 a învățământului, cu modificările aduse prin Legea nr. 354/2004,

unitățile de învățământ sunt finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale

ale unităților administrativ-teritoriale de la bugetul de stat și din alte

surse, astfel că ordonatorul principal de credite este primarul.

Prin urmare,

consideră recurentul că acesta nu are obligații cu privire la salarizare și în

consecință nu poate plăti diferențele de drepturi salariale, neavând calitatea

de ordonator principal de credite pentru unitățile de învățământ

preuniversitar.

Totodată, recurentul

a susținut că și-a îndeplinit toate obligațiile legale privind evaluarea

activității reclamantului, în urma soluționării contestației acestuia, și a

înaintat ministerului documentația necesară în vederea elaborări ordinului

pentru acordarea gradației de merit, astfel că nu se poate reține o atitudine

culpabilă a acestuia, îndeplinindu-și obligația legală prin hotărârea nr.

666/CA din 19 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr.

1824/109/2008.

În drept au fost

invocate dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 304

1

C. proc. civ.

Ministerul Educației,

Cercetării, Tineretului și Sportului a criticat sentința atacată invocând

dispozițiile art. 304 pct. 4, art. 304 pct. 7 și art. 304

1

C. proc.

civ.

Astfel, o primă critică adusă hotărârii instanței de

fond, vizează respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive invocate

de recurent, acesta apreciind că motivarea instanței de fond cuprinde argumente

contradictorii, fiind incidente dispozițiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ.,

întrucât între minister și reclamant nu există un raport de angajat-angajator.

Pe fondul cauzei,

recurentul a susținut că deși prin sentința criticată s-a reținut că nu există

o culpă a ministerului pentru neemiterea ordinului în discuție, instanța a

obligat totuși ministerul la emiterea acestui act administrativ.

Totodată, susține

recurentul că instanța de fond a admis în mod netemeinic acțiunea reclamantului

și l-a obligat la emiterea ordinului privind acordarea salariului de merit,

fără respectarea procedurii prevăzute de dispozițiilor art. 50 alin. (5) din

Legea nr. 128/1997 cât și a Ordinului nr. 2575/2007 privind aprobarea

Metodologiei și criteriilor de acordare a gradației de merit și a salariului de

merit în învățământul preuniversitar.

În consecință,

apreciază recurentul că prin obligarea sa la emiterea unui act administrativ în

alte condiții decât cele legale, se impune admiterea recursului formulat și

respingerea ca inadmisibilă a acțiunii reclamantului.

Intimatul A.D. a

formulat întâmpinare, prin care a solicitat menținerea ca legală și temeinică a

hotărârii instanței de fond și respingerea recursurilor formulate, susținând în

esență că, prin sentința criticată au fost soluționate în mod corect atât

excepțiile invocate cât și acțiunea pe fond.

Analizând sentința

atacată, în raport de criticile formulate, de dispozițiile legale incidente în

cauză, cât și în temeiul art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte

constată că recursurile formulate în cauză sunt nefondate.

recursul formulat de recurentul-pârât Inspectoratul Școlar Județean Argeș

Criticile formulate

de recurentul-pârât vizează, în principal, obligarea sa la plata gradației de

merit de 20% din salariul brut, începând cu luna iulie 2008 și în continuare,

până la intrarea în vigoare a Legii nr. 330/2009, către reclamant, recurentul

apreciind că în mod eronat instanța de fond a reținut că nu și-ar fi îndeplinit

obligațiile legale în ceea ce privește acordarea drepturilor salariale

reprezentând gradația de merit a acestuia.

Instanța de control

judiciar constată că aceste critici sunt nefondate, prin sentința atacată

stabilindu-se în mod corect, în raport cu probatoriul administrat în cauză

culpa recurentului-pârât constând în nerespectarea metodologiei stabilită prin

Ordinul MECT nr. 2575/2007 privind acordarea gradației de merit.

În conformitate cu

prevederile ordinului, recurentul-pârât avea obligația după recalcularea

punctajului și analiza dosarului de obținere a gradației de merit ca urmare a

hotărârii nr. 666/CA din 19 decembrie 2008 - pronunțată de Tribunalul Argeș, să

comunice celuilalt pârât această situație, în vederea emiterii ordinului

ministrului.

Cum recurentul-pârât

nu și-a îndeplinit aceste obligații legale, respectiv deși a adus la cunoștința

ministerului reevaluarea dosarului de gradație de merit de către comisia de

soluționare a contestației, cât și punctajul nou stabilit conform

Procesului-verbal nr. 4916 din 23 iunie 2009, nu a solicitat emiterea ordinului

dosarul înaintat nefiind însoțit de adresa prevăzută de dispozițiile art. 10

alin. (10) lit. a) din Ordinul nr. 2575/2007.

În consecință, Înalta

Curte constată că obligarea recurentului-pârât Inspectoratul Școlar Județean

Argeș la plata drepturilor bănești reprezentând gradația de merit către

reclamant este legală și temeinică în cauză fiind îndeplinite condițiile legale

prevăzute de dispozițiile art. 1 și 18 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului

administrativ, pentru angajarea răspunderii pârâtului pentru prejudiciul produs

reclamantului, ca urmare a neacordării drepturilor sale legale.

Din perspectiva

dispozițiilor legii contenciosului administrativ mai sus menționate,

susținerile recurentului-pârât potrivit cărora acesta nu are calitatea de

ordonator principal de credite sunt irelevante, întrucât astfel cum s-a dovedit

în cauză intimatul-reclamant a fost vătămat în dreptul său legal de către

recurentul-pârât care nu și-a îndeplinit obligațiile legale, nerespectând și

nefinalizând procedura legală stabilită prin Ordinul MECTS în vederea emiterii

ordinului de acordare a gradației de merit.

Pentru aceste

considerente Înalta Curte apreciază că soluția instanței de fond este legală și

temeinică iar recursul declarat este nefondat.

recursul formulat de recurentul-pârât Ministerul Educației, Cercetării,

Tineretului și Sportului

Criticile formulate

de recurent în temeiul art. 304 pct. 7 C. proc. civ. cu privire la respingerea

excepției lipsei calității procesuale pasive, nu pot fi reținute instanța

apreciind în mod corect în raport de obiectul cauzei, faptul că

recurentul-pârât are calitate procesuală pasivă.

Având în vedere că

obiectul cauzei îl constituie refuzul nejustificat de a soluționa cererea

reclamantului cu privire la drepturile salariale neacordate, constând în

gradația de merit, susținerile recurentului-pârât cu privire la lipsa unui

raport juridic de muncă între acesta, în calitate de angajator și intimat în

calitate de angajat sunt irelevante în cauză, litigiul dintre părți neavând

natura juridică a unui conflict de muncă.

Pe de altă parte,

recurentul-pârât fiind, conform atribuțiilor legale prevăzute de art. 50 alin.

(5) lit. c) din Legea nr. 128/1997, emitentul actului administrativ - respectiv

a ordinului privind acordarea gradației de merit - pe care intimatul-reclamant

l-a solicitat soluția instanței de fond de respingere a excepției privind lipsa

calității procesuale pasive în ceea ce privește capătul de cerere privind

acordarea drepturilor bănești reprezentând gradația de merit este legală și

temeinică.

Nici criticile

formulate de recurentul-pârât Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și

Sportului pe fondul cauzei nu pot fi reținute.

Faptul că prin

sentința criticată s-a reținut culpa exclusivă a pârâtului Inspectoratul Școlar

Județean Argeș pentru neemiterea ordinului respectiv, prin nerespectarea

procedurii prevăzute de lege, respectiv a dispozițiilor Ordinului nr.

2575/2007, nu exclude posibilitatea legală a instanței de a dispune obligarea

autorității pârâte la emiterea actului administrativ conform procedurii legale

și a competențelor legale stabilite prin acest ordin, în temeiul dispozițiilor

art. 18 din Legea nr. 554/2004.

De altfel reținerea

culpei exclusive a pârâtului Inspectoratul Școlar Județean Argeș a impus

angajarea răspunderii acestuia pentru plata despăgubirilor către reclamant și

respingerea acestui capăt de cerere față de recurentul-pârât Ministerul

Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

Astfel fiind, Înalta

Curte constată că sentința pronunțată de către instanța de fond este legală și

temeinică și în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ.,

coroborat cu dispozițiile art. 20 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului

administrativ, va respinge recursurile formulate în cauză, ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge recursurile

declarate de Inspectoratul Școlar Județean Argeș și Ministerul Educației,

Cercetării, Tineretului și Sportului împotriva Sentinței nr. 183/R-Cont din 23

februarie 2011 a Curții de Apel Pitești, secția comercială și de contencios

administrativ și fiscal ca nefondate.

Obligă recurenții la

2.000 RON cheltuieli de judecată către intimatul-reclamant.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 29 noiembrie 2011.