ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2121/2011

Asupra recursului de față; în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 264 din 03 noiembrie 2010 Tribunalul Vaslui, secția penală, a condamnat, printre alții, și pe inculpatul B.I.S., la următoarele pedepse: - câte 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, prev. de art. 192 alin. (1) și (2) C. pen.; - câte 10 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor, prev. de art. 174 C. pen.; - câte 8 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev. de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b) și alin. (2) 1 lit. a), b), c) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) și art. 99 C. pen. prin schimbarea încadrării juridice conform art. 334 C. proc.

pen. din infracțiunile prev. de art.192 alin. (2), art.174-175 lit. a) și art.176 lit. d) C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) și art. 99 C. pen. pentru care inculpații au fost trimiși în judecată prin actul de sesizare al instanței. In baza art. 34 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare, sporită cu câte 3 ani, în total inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de câte 13 ani închisoare. Pentru a dispune în acest sens, prima instanță a reținut, în esență, că în noaptea de 19/20 februarie 2010, după ce inculpatul D.T. i-a învățat cum să procedeze și Ie-a dat mănuși, șireturi, un cuțit și o pereche de adidași, iar inculpatul B.N.M.

o pereche de mănuși, lucruri date de cei doi în scopul de a le folosi la comiterea faptei, inculpații M.G. și B.I.S. au intrat în locuința victimei T.D., prin escaladarea gardului de la intrare și prin distrugerea sistemului de asigurare a ușii de la intrarea în cameră, au lovit-o, au legat-o cu mâinile la spate, i-au băgat un prosop pe gât peste care au mai legat un fular, în scopul de a o tâlhări. Inculpații au sustras din locuință bani și bunuri pe care i-au împărțit ulterior cu inculpații D.T. și B.N.M. Victima a fost găsită decedată la domiciliul său, stabilindu-se că decesul acesteia a avut drept cauză asfixierea mecanică prin sufocare, astuparea orificiului g/otic cu un corp străin introdus în cavitatea bucală, respectiv un căluș, în condițiile unui traumatism cranio-cerebral.

Prin decizia penală nr. 209 din 14 decembrie 2010, Curtea de Apel Iași, secția penală, a respins ca nefondate recursurile inculpaților. Împotriva deciziei, inculpatul B.I.S. a declarat prezentul recurs. Recursul inculpatului va fi respins ca tardiv pentru motivele ce se vor arăta: La data de 20 decembrie 2010, inculpatului i-a fost comunicată soluția dispusă de curtea de apel (fil.68), acesta semnând pentru luare la cunoștință. La data de 18 februarie 2011 (conform datării înscrisului olograf - fil.3), inculpatul a declarat prezentul recurs. Din referatul întocmit de compartimentul executări penale, rezultă că decizia a rămas definitivă la data de 04 ianuarie 2011, prin nerecurare în termenul legal (fil.1.3 verso).

În timpul ședinței de judecată, Înalta Curte a pus la dispoziția inculpatului și apărătorului acestuia dosarul cauzei, acordând termen de grefă, pentru clarificarea aspectului referitor la declararea în termen a recursului. După studierea actelor și lucrărilor dosarului, inculpatul a menționat că recunoaște semnarea comunicării soluției dispusă de instanța de apel, în final - atât el, cât și apărătorul său - arătând că lasă la aprecierea instanței soluționarea aspectului referitor la respectarea termenului de declarare a recursului. Potrivit art. 385/3 raportat la art. 363 C. proc. pen., termenul de recurs este de 10 zile și curge de la comunicarea copiei de pe dispozitiv (minutei) pentru inculpatul aflat în stare de arest care a fost prezent la dezbateri, dar a lipsit de la pronunțarea hotărârii.

Or, în raport cu data de 20 decembrie 2010 (data comunicării dispozitivului deciziei) și cu data de 18 februarie 2011 (data declarării recursului de către inculpat), Înalta Curte constată că a fost depășit termenul de 10 zile prevăzut de dispozițiile legale menționate. În consecință, în conformitate cu dispozițiile art. 385/15 pct. l lit. a) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge ca tardiv recursul inculpatului. Potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen. recurentul va fi obligat la plata către stat a cheltuielilor judiciare. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca tardiv, recursul declarat de inculpatul B.I.S. împotriva deciziei penale nr. 209 din 14 decembrie 2010 a Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 24 mai 2011.