ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2121/2011

Asupra

recursului de față;

în baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 264 din 03 noiembrie 2010 Tribunalul

Vaslui, secția penală, a condamnat, printre alții, și pe inculpatul B.I.S., la

următoarele pedepse:

- câte 3 ani închisoare

pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu,

prev. de art.

192 alin. (1) și (2) C. pen.;

- câte 10 ani închisoare

pentru săvârșirea infracțiunii de omor, prev. de

art. 174 C. pen.;

-

câte 8 ani închisoare

pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev. de

art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b) și alin.

(2)

1

lit. a), b), c) C. pen., toate cu aplicarea

art. 33 lit. a) și art. 99 C. pen. prin

schimbarea încadrării juridice conform art. 334

C. proc. pen. din infracțiunile prev. de art.192 alin. (2), art.174-175

lit. a) și

art.176 lit. d) C. pen.

cu aplicarea art. 33 lit. a) și art. 99 C. pen. pentru care

inculpații au fost trimiși în judecată prin actul

de sesizare al instanței.

In baza art. 34 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele

aplicate în

pedeapsa cea mai grea de 10 ani

închisoare, sporită cu câte 3 ani, în total

inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de câte 13 ani

închisoare.

Pentru a dispune în acest

sens, prima instanță a reținut, în esență, că în

noaptea de 19/20 februarie 2010, după ce inculpatul D.T. i-a învățat

cum să procedeze și Ie-a dat mănuși, șireturi, un

cuțit și o pereche de adidași, iar

inculpatul

B.N.M. o pereche de mănuși, lucruri date de cei doi în scopul

de a le folosi la comiterea faptei, inculpații

M.G. și B.I.S. au intrat în locuința victimei T.D., prin escaladarea gardului

de la intrare și prin distrugerea sistemului de asigurare a ușii de la intrarea

în cameră,

au lovit-o, au legat-o cu

mâinile la spate, i-au băgat un prosop pe gât peste care

au mai legat un fular, în scopul de a o tâlhări.

Inculpații au sustras din locuință

bani

și bunuri pe care i-au împărțit ulterior cu inculpații D.T. și B.N.M. Victima a

fost găsită decedată la domiciliul său, stabilindu-se că

decesul acesteia a avut drept cauză asfixierea

mecanică prin sufocare, astuparea

orificiului

g/otic cu un corp străin introdus în cavitatea bucală, respectiv un căluș,

în

condițiile unui traumatism cranio-cerebral.

Prin decizia penală nr. 209 din 14 decembrie 2010, Curtea de

Apel Iași,

secția penală,

a respins ca nefondate recursurile inculpaților.

Împotriva deciziei, inculpatul B.I.S. a declarat prezentul

recurs.

Recursul inculpatului va

fi respins ca tardiv pentru motivele ce se vor arăta:

La data de 20 decembrie

2010, inculpatului i-a fost comunicată soluția dispusă de

curtea de apel (fil.68), acesta semnând pentru

luare la cunoștință.

La data de 18 februarie 2011 (conform datării înscrisului

olograf - fil.3), inculpatul a declarat prezentul recurs.

Din referatul întocmit de

compartimentul executări penale, rezultă că

decizia a rămas definitivă la data de 04 ianuarie 2011, prin nerecurare

în termenul legal

(fil.1.3 verso).

În timpul ședinței de

judecată, Înalta Curte a pus la dispoziția inculpatului și

apărătorului acestuia dosarul cauzei, acordând

termen de grefă, pentru clarificarea

aspectului referitor la declararea

în termen a recursului.

După studierea actelor și

lucrărilor dosarului, inculpatul a menționat că

recunoaște semnarea comunicării soluției dispusă de instanța de apel,

în final -

atât el, cât și

apărătorul său - arătând că lasă la aprecierea instanței soluționarea

aspectului referitor la respectarea termenului de declarare a recursului.

Potrivit art. 385/3

raportat la art. 363 C. proc. pen., termenul de recurs este de

10 zile și curge de la comunicarea copiei de pe

dispozitiv (minutei) pentru

inculpatul

aflat în stare de arest care a fost prezent la dezbateri, dar a lipsit de la

pronunțarea

hotărârii.

Or, în raport cu data de 20 decembrie 2010 (data comunicării

dispozitivului deciziei) și cu data de 18 februarie 2011 (data declarării

recursului de către inculpat), Înalta Curte constată că a fost depășit termenul

de 10 zile prevăzut de dispozițiile legale menționate.

În consecință, în conformitate cu dispozițiile art. 385/15

pct. l lit. a) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge ca tardiv recursul

inculpatului.

Potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen. recurentul va fi

obligat la plata către stat a cheltuielilor judiciare.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C

I D E

Respinge, ca tardiv, recursul declarat de inculpatul B.I.S.

împotriva deciziei penale nr. 209 din 14 decembrie 2010 a Curții de Apel Iași,

secția penală și pentru cauze cu minori.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 500 lei, cu

titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei,

reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din

fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 24 mai 2011.