ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4875/2005
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4875/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință
din 30 noiembrie 2004 pronunțată în dosarul nr. 7949/2004 de Curtea de Apel
Suceava, secția penală, s-a dispus respingerea, ca neîntemeiată, a cererii de
recuzare a judecătorilor Tribunalului Botoșani formulată de petiționara F.M.
Pentru a pronunța astfel,
prima instanță a reținut că petiționara F.M. a solicitat recuzarea întregului
colectiv de judecători ai Tribunalului Botoșani cu motivarea că aceștia sunt
părtinitori în judecarea cauzei ce face obiectul dosarului penal nr. 4159/2004
și că a avut pe rolul instanțelor din Botoșani mai multe dosare în care
judecarea cauzelor s-a făcut cu părtinire față de unele persoane și cu
încălcarea legii.
Curtea de Apel Suceava a
constatat că în cauză nu sunt întrunite condițiile de incompatibilitate a
judecătorilor strict și limitativ arătate în art. 46 – art. 8 C. proc. pen.,
iar susținerile petiționarei prin care arată că aceștia nu sunt imparțiali sunt
nefondate.
Petiționara F.M. a declarat
recurs împotriva încheierii, reiterând motivarea din cererea de recuzare și solicitând
admiterea acesteia întrucât judecătorii Tribunalului Botoșani sunt părtinitori
în judecarea dosarului penal nr. 4159/2004.
Recursul este inadmisibil.
Înalta Curte, analizând
actele și lucrările dosarului, reține că obiectul recursului îl constituie
încheierea prin care Curtea de Apel Suceava a respins, ca nefondată, cererea
petiționarei de recuzare a întregii instanțe a Tribunalului Botoșani.
Prin O.U.G. nr. 55/2004 (M.
Of. nr. 592/1.07.2004) a fost abrogat art. 52 alin. (7) C. proc. pen., care
prevedea calea de atac separată a recursului împotriva încheierii prin care s-a
respins recuzarea.
În conformitate cu art. 52 alin.
(6) C. proc. pen., „încheierea prin care s-a admis sau s-a respins abținerea,
ca și aceea prin care s-a admis recuzarea, nu sunt supuse nici unei căi de
atac”.
Din interpretarea acestei
dispoziții legale rezultă că încheierea prin care s-a respins recuzarea poate
fi atacată, dar cum textul care prevedea calea separată a recursului a fost
abrogat, sunt aplicabile dispozițiile generale în materie, respectiv art. 361 alin.
(2) conform cărora încheierile date în primă instanță pot fi atacate cu apel
numai o dată cu fondul.
Pentru aceste considerente,
Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petiționară, în
baza art. 385
15
pct. 1 lit. a) C. proc. pen.
Conform art. 192 alin. (2) C.
proc. pen., recurenta va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către
stat, în sumă de 60 lei (600.000 lei).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil,
recursul formulat de petiționara F.M. împotriva încheierii de ședință din 30
noiembrie 2004 pronunțată în dosarul nr. 7949/2004 de Curtea de Apel Suceava, secția
penală.
Obligă pe recurentă la plata
sumei de 60 lei (600.000 lei) cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 17 august 2005.