Decizia nr. 4875/2005 — ÎCCJ, Secția penală · Dosar nr. 7949/2004 — recurs

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea de ședință din 30 noiembrie 2004 pronunțată în dosarul nr. 7949/2004 de Curtea de Apel Suceava, secția penală, s-a dispus respingerea, ca neîntemeiată, a cererii de recuzare a judecătorilor Tribunalului Botoșani formulată de petiționara F.M. Pentru a pronunța astfel, prima instanță a reținut că petiționara F.M. a solicitat recuzarea întregului colectiv de judecători ai Tribunalului Botoșani cu motivarea că aceștia sunt părtinitori în judecarea cauzei ce face obiectul dosarului penal nr. 4159/2004 și că a avut pe rolul instanțelor din Botoșani mai multe dosare în care judecarea cauzelor s-a făcut cu părtinire față de unele persoane și cu încălcarea legii.

Curtea de Apel Suceava a constatat că în cauză nu sunt întrunite condițiile de incompatibilitate a judecătorilor strict și limitativ arătate în art. 46 – art. 8 C. proc. pen., iar susținerile petiționarei prin care arată că aceștia nu sunt imparțiali sunt nefondate. Petiționara F.M. a declarat recurs împotriva încheierii, reiterând motivarea din cererea de recuzare și solicitând admiterea acesteia întrucât judecătorii Tribunalului Botoșani sunt părtinitori în judecarea dosarului penal nr. 4159/2004. Recursul este inadmisibil. Înalta Curte, analizând actele și lucrările dosarului, reține că obiectul recursului îl constituie încheierea prin care Curtea de Apel Suceava a respins, ca nefondată, cererea petiționarei de recuzare a întregii instanțe a Tribunalului Botoșani.

Prin O.U.G. nr. 55/2004 (M. Of. nr. 592/1.07.2004) a fost abrogat art. 52 alin. (7) C. proc. pen., care prevedea calea de atac separată a recursului împotriva încheierii prin care s-a respins recuzarea. În conformitate cu art. 52 alin. (6) C. proc. pen., „încheierea prin care s-a admis sau s-a respins abținerea, ca și aceea prin care s-a admis recuzarea, nu sunt supuse nici unei căi de atac”. Din interpretarea acestei dispoziții legale rezultă că încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată, dar cum textul care prevedea calea separată a recursului a fost abrogat, sunt aplicabile dispozițiile generale în materie, respectiv art. 361 alin. (2) conform cărora încheierile date în primă instanță pot fi atacate cu apel numai o dată cu fondul.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petiționară, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. a) C. proc. pen. Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenta va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 60 lei (600.000 lei).

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge, ca inadmisibil, recursul formulat de petiționara F.M. împotriva încheierii de ședință din 30 noiembrie 2004 pronunțată în dosarul nr. 7949/2004 de Curtea de Apel Suceava, secția penală. Obligă pe recurentă la plata sumei de 60 lei (600.000 lei) cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 17 august 2005.