ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1148/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la

27 august 2004, la Curtea de Apel Suceava, secția comercială și de contencios

administrativ, R.A., R.C.A. și R.M.G. au declarat recurs împotriva sentinței

civile nr. 193 din 30 iunie 2004, a Curții de Apel Suceava, solicitând casarea

acesteia, pentru nelegalitate.

În motivarea recursului,

recurenții au precizat că în mod greșit Curtea de Apel Suceava a respins

acțiunea, pe cale de excepție, ca fiind tardiv formulată, în sensul că ar fi

depășit termenul de 1 an de la publicarea H.G. nr. 971/2002, în Monitorul

Oficial al României.

Din actele cauzei, Înalta

Curte de Casație și Justiție constată că prin sentința nr. 193 din 30 iunie

2004, Curtea de Apel Suceava, secția comercială și de contencios administrativ,

a admis cererea de intervenție în interesul pârâtului Guvernul României și a

respins acțiunea formulată de reclamanții R.C.A., R.A., R.M.G., ca fiind tardiv

formulată.

Instanța a reținut că nu era

necesară comunicarea hotărârii către recurenți, întrucât obligativitatea

comunicării actului administrativ există numai în raport cu persoanele fizice

sau juridice cărora li se adresează.

Cum recurenții sunt terți,

instanța a considerat că data de la care se are în vedere termenul de 1 an

prevăzut de art. 5 din Legea nr. 29/1990, este cel al publicării H.G. nr.

971/2002 în Monitorul Oficial.

Hotărârea atacată este

nelegală și urmează a fi casată în temeiul art. 312 C. proc. civ., cu

trimiterea cauzei, aceleiași instanțe, în vederea pronunțării pe fondul cauzei.

Recurenții au solicitat

anularea parțială a H.G. nr. 971/2002, în sensul excluderii imobilului F.,

înscris drept C.C. în Anexa nr. 41, Inventarul public al comunei Mihăileni,

județul Botoșani, poziția 275, imobilul situat în satul Rogojești și cu privire

la care petenții au susținut că nu este cămin cultural, ci a fost închiriat în

1994, unei firme, pentru activități comerciale.

Ministerul Administrației și

Internelor a formulat cerere de intervenție în favoarea Guvernului României.

În mod greșit instanța de

fond a considerat că acțiunea recurenților a fost tardiv formulată.

Este de observat că petenții

au formulat notificare privind acest imobil în baza Legii nr. 10/2001, încă din

anul 2001, hotărârea de guvern a fost emisă în anul 2002 și este știut că din

pricina dimensiunilor anexelor (în speță imobilul de exemplu este trecut în Anexa

nr. 41), anexele nu sunt publicate decât la cerere expresă. Așa fiind, culpa

intimatului cu privire la publicarea actului administrativ nu poate fi invocată

pentru recunoașterea unui drept.

Deci, în cauză, acțiunea

recurenților este formulată în termen, astfel încât cauza se va restitui

aceleiași instanțe, pentru a se pronunța pe fondul cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

R.A., R.C.A. și R.M.G. împotriva sentinței civile nr. 193 din 30 iunie 2004, a

Curții de Apel Suceava, secția comercială și de contencios administrativ.

Casează sentința atacată, cu

trimitere, spre judecare, la aceeași instanță.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 23 februarie 2005.