ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7491/2005
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7491/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra conflictului de competență de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Contestatorul O.N.F. a chemat în judecată Ministerul Apărării Naționale
solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei
de pensionare nr. 0105323/2004 emisă de acesta, precum și obligarea la plata
drepturilor bănești de care a fost lipsit ca urmare a greșitei calculări a
pensiei de serviciu, plus daune cominatorii în sumă de 5 milioane lei/zi și
cheltuieli de judecată.
Prin sentința civilă nr. 360 din 30
martie 2005 Tribunalul Prahova a admis excepția necompetenței teritoriale în
soluționarea cauzei invocată din oficiu și a declinat competența în favoarea
Tribunalului București, secția a VIII-a litigii de muncă, reținând incidența
art. 156 alin. (2) din Legea nr. 19/2000.
La rândul său Tribunalul București,
secția a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ
și fiscal, a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat, în
favoarea Tribunalului Prahova competența teritorială de soluționare a acuzei,
prin decizia civilă nr. 2504 din 7 iunie 2005. A constatat conflict negativ de
competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în
vederea pronunțării regulatorului de competență. A reținut instanța că,
întrucât decizia de pensionare nr. 0105323 din 16 ianuarie 2004 a fost emisă de
Direcția Financiar Contabilă, Secția pensii militare, organ cu atribuții
similare cu cele ale C.N.P.A.S. și ale Caselor Teritoriale de pensii, prezentul
litigiu este supus jurisdicției prevăzute de art. 156 teza I din Legea nr.
19/2000 și nu celei prevăzute de teza a II-a a aceluiași articol.
Investită, potrivit art. 22 alin.
(3) C. proc. civ. cu rezolvarea acestui conflict negativ de competență ivit în
condițiile art. 20 pct. 2 din același cod, Înalta Curte de Casație și Justiție
va stabili în favoarea Tribunalului București, competența de soluționare a
cauzei privind pe contestatorul O.N.F., domiciliat în Ploiești, și pe intimatul
Ministerul Apărării Naționale cu sediul în București, având ca obiect anularea
deciziei de pensionare emisă de acesta din urmă și plata unor drepturi bănești
și a daunelor cominatorii calculate până la emiterea și comunicarea unei noi
decizii de pensionare, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 156 teza I din Legea
nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări
sociale, cererile îndreptate împotriva C.N.P.A.S. sau împotriva caselor
teritoriale de pensii, se adresează instanței în a cărei rază teritorială își
are domiciliul sau sediul reclamantul. Teza a II-a a art. 156 prevede că
celelalte cereri se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are
domiciliul pârâtul.
Cum, în speță calitatea de intimat
(pârât) o are Ministerul Apărării Naționale, cu sediul în București și nu
C.N.P.A.S. sau casa teritorială de pensii este evident că Tribunalul București
este instanța competentă să soluționeze cauze.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Stabilește în favoarea Tribunalului
București competența soluționării cauzei privind pe contestatorul O.N.F. și
intimatul Ministerul Apărării Naționale.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 septembrie
2005.