ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3015/2005

Asupra recursului de față; Din actele dosarului, constată următoarele: Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare, prin rechizitoriul din 27 august 2003, trimite în judecată pe inculpata V.R., pentru tentativă la infracțiunea de omor, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174, cu aplicarea art. 73 lit. b) C. pen. Actul de învinuire reține, în esență, că, la data de 17 iulie 2003, inculpata și soțul ei, D.V., consumă băuturi alcoolice, apoi soțul îi propune să întrețină raporturi sexuale. Inculpata respinge propunerea, motiv pentru care D.V. o lovește, în mod repetat, cu palma și încearcă să o ducă, forțat, într-o casă izolată, cu care prilej îi rupe bluza. Supărată, inculpata scoate, dintr-o plasă, un briceag, cu care lovește pe D.V., în abdomen, cauzându-i leziuni vindecabile în 25-30 zile tratament medical și punându-i viața în primejdie.

Tribunalul Satu Mare, prin sentința penală nr. 153 din 16 martie 2004, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) și art. 10 alin. (1) lit. e) C. proc. pen., raportat la art. 44 C. pen., achită pe inculpată, cu motivarea, esențială, că aceasta a acționat în stare de legitimă apărare. Parchetul de pe lângă aceeași instanță declară apel, susținând că este nelegală și netemeinică exonerarea inculpatei de răspundere penală. Curtea de Apel Oradea, prin decizia penală nr. 139/ A din 29 iunie 2004, respinge, ca nefondat, apelul parchetului. Prin recursul de față, parchetul de pe lângă aceeași instanță reiterează susținerea din apel. Recursul este nefondat. În adevăr, potrivit art. 44 C. proc. pen., nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, săvârșită în stare de legitimă apărare.

Este în stare de legitimă apărare acela care săvârșește fapta pentru a înlătura un atac material, direct, imediat și injust, îndreptat împotriva sa, a altuia sau împotriva unui interes obștesc, și care pune în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obștesc. Este, de asemenea, în stare de legitimă apărare și acela care, din cauza tulburării sau temerii, depășește limitele unei apărări proporționale cu gravitatea pericolului și cu împrejurările în care s-a produs atacul. Legal și temeinic, instanțele apreciază că, atunci când a lovit victima, inculpata s-a aflat în starea de legitimă apărare prevăzută de art. 44 alin. ultim C. pen. Înspăimântată că se afla pe punctul de a fi victima unui viol, după ce, în mod repetat, soțul a agresat-o, și, pentru a înlătura acest atac material, direct, imediat și injust, care îi punea în pericol grav persoana, inculpata s-a apărat, ripostând cu briceagul.

De altfel, R.V. (12 ani), fiica părților, precizează că victima a lovit pe inculpată și cu pumnii și că aceasta din urmă s-a prăbușit, iar inculpatul a continuat să o lovească. Minora mai declară că era întuneric, situații pe care victima nu le contestă. Din oficiu, nu se constată motive de casare, care să fie luate în considerare. Așa fiind, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., hotărârea atacată va fi menținută, prin respingerea recursului parchetului, conform dispozitivului deciziei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea împotriva deciziei penale nr. 139/ A din 29 iunie 2004 a Curții de Apel Oradea, privind pe inculpata V.R. Onorariul pentru apărarea din oficiu a inculpatei, în sumă de 400.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 13 mai 2005.