ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4717/2005

Asupra conflictului negativ de competență de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 15 martie 2005 B.E.J. C.M., situat în București, a solicitat încuviințarea executării silite împotriva debitoarei SC C. SA, la cererea debitorului B.A., în temeiul titlului executoriu, sentința penală nr. 464 din 7 noiembrie 2002 a Judecătoriei Fetești. Judecătoria sectorului 1 București a admis cererea, a încuviințat executarea silită prin poprire asupra acțiunilor /părților sociale pe care societatea debitoare SC C. SA București le deține la terții popriți SC C.I.S. SA București, SC C.U.C. SA București, SC I.T. SA București, SC S.R.B.C.E.C.D.

SA București, în temeiul titlului executoriu, sentința penală nr. 464 din 7 noiembrie 2002 a Judecătoriei Fetești, modificată prin încheierea din 6 ianuarie 2004 a Judecătoriei Fetești până la concurența creanței arătate în titlul executoriu, actualizată cu rata inflației, la cererea creditorului B.A. și a disjuns cererea față de ceilalți terți popriți fixând termen de judecată la 23 martie 2005. Judecătoria sectorului 1 București, prin sentința civilă nr. 2664 din 23 martie 2005 a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe creditorul B.A., în favoarea Judecătoriei Deva. Pentru a hotărî astfel instanța a reținut prin sentința civilă nr. 2664 din 23 martie 2005 că în materia executării silite prin poprire, instanța de executare este instanța de la domiciliul sau sediul terțului poprit, așa cum rezultă din art. 453 alin. (1) C. proc.

civ. Judecătoria Deva, în temeiul art. 373 alin. (1) teza a III-a și alin. (2) C. proc. civ., a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei sector 1 București, așa cum rezultă din încheierea nr. 370/ E din 16 mai 2005. Asupra conflictului negativ de competență dintre cele două judecătorii, Curtea apreciază ca fiind competentă în soluționarea cererii, Judecătoria sectorului 1 București. Conform art. 373 alin. (1) C. proc. civ., hotărârile judecătorești și celelalte titluri executorii se execută de executorul judecătoresc din circumscripția judecătoriei în care urmează să o efectueze executarea, iar în situația existenței bunurilor urmăribile în circumscripția mai multor judecătorii competența revine oricăruia dintre executorii judecătorești, care funcționează pe lângă acestea.

Art. 373 1 alin. (1) reglementează competența de soluționare a cererii de încuviințare a executării silite formulată de executorul judecătoresc în sarcina instanței de executare. Raportând situația de fapt la textele de lege menționate se constată că executarea hotărârii are în vedere bunurile aflate în patrimoniul mai multor societăți comerciale, având sediile în mai multe localități astfel că ar fi fost competent să execute hotărârea oricare dintre executorii judecătorești, care funcționează pe lângă judecătoriile în circumscripțiile cărora se află bunurile. Cum partea a ales ca executarea silită să se realizeze de către un executor judecătoresc din circumscripția Judecătoriei sectorului 1 București, unde se afla o parte a bunurilor urmăribile prin titlul executoriu menționat, corect Judecătoria Deva a declinat competența în favoarea Judecătoriei sector 1 București.

În temeiul dispozițiilor art. 22 alin. (3) și (5) C. proc. civ., Curtea urmează a stabili competența de soluționare a litigiului în favoarea Judecătoriei sectorului 1.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența soluționării cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 1 București, căreia îi trimite dosarul. Irevocabilă. Pronunțata în ședință publică, astăzi 13 octombrie 2005.