ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 01.07.2005

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4041/2005

HOTĂRÂRE
01.07.2005
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4041/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor de la

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 219

din 7 martie 2005, Tribunalul Timiș a dispus condamnarea inculpatului N.A., pentru

săvârșirea de tentativă la infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 20,

raportat la art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) C. pen., cu aplicarea art. 37

lit. a) C. pen., la 3 ani închisoare, parte vătămată C.C.

În baza art. 211 alin. (1)

și (2) lit. b) și c), cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., a mai fost

condamnat inculpatul la 7 ani închisoare privind partea vătămată L.M.

În baza art. 61 C. pen., s-a

revocat liberarea condiționată pentru restul de 439 de zile rămas din pedeapsa

de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2025 din 22 mai 1998 a

Judecătoriei Timișoara și s-a dispus contopirea restului menționat cu pedeapsa

stabilită, urmând a executa pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare sporită

cu un an, în final 8 ani de închisoare.

S-a constatat că părțile

vătămate nu s-au constituit părți civile, fiind recuperate prejudiciile.

S-a menținut starea de arest

a inculpatului și s-a dedus din pedeapsă timpul arestării preventive și s-a

dispus obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.

S-a reținut că, în seara

zilei de 23 octombrie 2004, inculpatul se afla cu concubina sa și alte două

persoane în troleibuzul 19.

Inculpatul, înainte de

oprirea troleibuzului în stația Clubului 53, a încercat să smulgă telefonul

celular al părții vătămate C.C. dar din cauza rezistenței opuse, nu a reușit.

Partea vătămată a alertat pe

fratele său, taximetrist, care l-a identificat pe inculpat în zonă în timp de fugea

către parcul din apropiere.

La semafor, inculpatul și

concubina i-au făcut semn să urce în taxi. La fața locului unde mai sosiseră și

alți taximetriști a apărut și L.M. care reclama faptul că inculpatul i-a smuls

din mână telefonul celular.

Asupra inculpatului nu s-a

găsit telefonul celular, care între timp a fost aruncat de acesta în spațiul

verde, de unde a fost recuperat.

Inculpatul în mod constant a

negat săvârșirea faptei.

Împotriva acestei hotărâri

inculpatul a declarat apel, solicitând achitarea pentru lipsa probelor.

Prin decizia penală nr. 159/

A din 27 aprilie 2005, Curtea de Apel Timișoara a respins, ca nefondat, apelul

inculpatului.

Și împotriva acestei

decizii, inculpatul a declarat recurs, susținând același motiv, nevinovăția sa

în săvârșirea faptelor, motiv pentru care a cerut achitarea potrivit art. 11 pct.

2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.

Recursul este nefondat.

Analizând motivul de recurs

invocat de inculpat prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 18 C. proc. pen., Curtea constată că, din ansamblul probator administrat

în cauză, corect s-a stabilit vinovăția inculpatului în săvârșirea faptelor.

Astfel, din declarațiile

martorilor G.F., C.C., I. și C. s-a probat vinovăția inculpatului.

Totodată inculpatul, în

afara faptului că a negat săvârșirea faptelor nu a administrat nici-o probă în

susținerea apărării formulate.

Ca atare, fiind corect

stabilită situația de fapt și deci vinovăția inculpatului, apărarea acestuia

urmează a fi înlăturată și potrivit art. 385

15

pct. 1 lit. b) C.

proc. pen., se va respinge, ca nefondat recursul inculpatului.

Se va deduce din pedeapsa

aplicată inculpatului timpul arestării preventive.

Văzând și prevederile art. 192

alin. (2) C. proc. pen.;

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de inculpatul N.A. împotriva deciziei penale nr. 159/ A din

27 aprilie 2005 a Curții de Apel Timișoara.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului timpul arestării preventive de la 23 octombrie 2004 la 1 iulie

2003.

Obligă recurentul inculpat

la plata sumei de 160 lei (1.600.000 lei) cheltuieli judiciare către stat, din

care suma de 40 lei (400.000 lei), reprezentând onorariul pentru apărarea din

oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 1 iulie 2005.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2003-05-28
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2521/2003
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 379 din 29 aprilie 2002 a Tribunalului București, inculpatul M.N. a fost condamnat la 5 ani închisoare, pentru tentativă la infracțiunea
ÎCCJ 2003-05-14
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2232/2003
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 883 din 27 noiembrie 2002 a Tribunalului Timiș, inculpatul G.G.I. a fost condamnat la: - 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturi
ÎCCJ 2003-01-16
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 200/2003
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 420/PI/ din 3 iunie 2002, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr. 5872/P/2002, în baza art. 211 alin. (2) lit. e) C. pen., a fost co
ÎCCJ 2004-10-13
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5201/2004
) și alin. (2 1 ) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 99 și urm. și art. 109 C. pen., la 4 ani închisoare. În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele negrațiate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 4
ÎCCJ 2005-05-11
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2953/2005
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 103/ F din 28 ianuarie 2005 a Tribunalului București, secția I penală, inculpatul N.C.C. a fost condamnat la două pedepse de câte 3 ani
Sursă