ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1194/2006

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1194/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 90 din 07

iulie 2005, pronunțată în dosarul nr. 2452/2004, Tribunalul Teleorman a respins

cererea de schimbare a încadrării juridice dată faptelor săvârșite de

inculpatul U.C.M., din infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (3), (4) și (5),

cu aplicarea art. 41 – art. 42 C. pen. (10 fapte), în infracțiunea prevăzută de

art. 215 alin. (3) și (4), cu aplicarea art. 41 – art. 42 C. pen. (două fapte)

și art. 215 alin. (3) și (4) cu aplicarea art. 41 – art. 42 C. pen. (8 fapte),

ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

În baza art. 323 alin. (1) și (2) C.

pen., a condamnat inculpatul la o pedeapsă de 4 ani închisoare.

În baza art. 215 alin. (3), (4) și (5),

cu aplicarea art. 41 – art. 42 C. pen. (10 fapte), a condamnat același inculpat

la 11 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit.

b) C. pen., a dispus ca inculpatul U.C.M. să execute pedeapsa cea mai grea, de

11 ani închisoare.

În temeiul art. 71 C. pen., a

interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) din același

cod.

A aplicat inculpatului pedeapsa

complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C.

pen., pe o durată de 5 ani, după executarea pedepsei.

A dedus din pedeapsă reținerea și

arestarea preventivă, de la 20 aprilie 2004 la zi și a menținut starea de

arest.

A fost obligat inculpatul U.C.M. la

plata sumei de 255.274.564 lei, reprezentând prejudiciu nerecuperat către

partea civilă SC I. SRL Craiova.

A obligat pe inculpatul U.C.M., în

solidar cu inculpatul B.I.L. la plata prejudiciilor cauzate părților civile,

după cum urmează: 87.945.202 lei către SC S. SA Sighișoara; 628.855.593 lei (din

care 330.895.593 lei majorări, indexări, penalizări) către SC C. SA Aninoasa;

235.554.550 lei către SC E. SA Luduș; 161.392.560 către SC S.G. SRL Craiova;

85.603.000 lei către SC A.I. SRL Craiova; 357.140.420 lei către SC S. SRL

Galați; 850.000.000 lei (din care 546.168.010 lei majorări, indexări,

penalizări) către SC S.I. SRL Craiova; 140.301.000 lei către SC A.T. SRL

Craiova; 257.703.128 lei către SC M. SA Ploiești-Berceni.

În fapt, s-a reținut că, în perioada

anilor 2002 – 2003, la inițiativa inculpatului U.C.M., coinculpatul B.I.L. și

alte persoane, față de care cercetările au fost disjunse, au preluat părțile

sociale ale SC T. SRL Alexandria, SC I.T. SRL Craiova, SC I.C. SRL Deda și SC B.S.

SRL Frumoasa, firme prin intermediul cărora au reluat mărfuri de la diverse

societăți din țară, pentru plata cărora au emis C.E.C. - uri fără acoperire

bancară, cauzând astfel un prejudiciu în valoare totală de 2.182.707.414 lei.

Modalitatea în care au fost comise

faptele a fost concepută de inculpatul U.C.M., care avea un grad de instruire

ridicat față de ceilalți participanți și mai săvârșise astfel de fapte în

cursul anilor 1998 și 2002, pentru care a fost cercetat de organele judiciare

ale județelor Timiș și Olt.

Activitatea infracțională consta în

aceea că, după ce găsea persoana interesată să cedeze părțile sociale ale unei

societăți comerciale, inculpatul îi implica pe ceilalți făptuitori care

dobândeau respectivele societăți comerciale și obțineau apoi carnetele C.E.C.,

prin deschiderea de conturi bancare, iar în schimbul mărfurilor pe care le

cumpărau de la diverse societăți comerciale eliberau file C.E.C. pentru care nu

exista disponibil bănesc.

La ridicarea mărfurilor sau

produselor achiziționate participau numiții B.I. și C.M., iar C.E.C. - urile

erau semnate de către inculpatul B.I.L., administrator al societăților

beneficiare SC T. SRL Alexandria și SC I.T. SRL Craiova.

S-a reținut că prin SC T. SRL au

fost înșelate 5 societăți comerciale.

Astfel, la data de 24 iunie 2003,

numitul C.M. a ridicat în numele SC T. SRL, aparate de aer condiționat în

valoare de 85.603.000 lei, de la SC A.I. SRL pentru care a plătit cu o filă C.E.C.

eliberată de inculpatul B.I.L., filă C.E.C. refuzată la plată pentru lipsa

disponibilului bănesc.

În aceeași modalitate, la data de 17

iunie 2003, a fost prejudiciată și SC S.G. SRL, care a livrat SC T. SRL

aparatură de calcul în valoare de 161.392.560 lei.

În zilele de 20 iunie 2003 și 25

iunie 2003, numitul C.M. s-a prezentat ca delegat al SC T. SRL la SC C. SA

Aninoasa de unde a ridicat o cantitate de făină, pentru care a lăsat două file

C.E.C. în valoare de 297.960.000 lei.

Întrucât reprezentanta societății

furnizoare, martora G.V. a condiționat livrarea mărfurilor din 25 iunie 2003 de

efectuarea unei plăți parțiale pentru mărfurile ridicate la data de 20 iunie 2003,

inculpatul U.C.M. a obținut 40.000.000 lei de la numitul C.M., administrator al

SC I.P. Petroșani, pe care i-a virat SC C. SA Aninoasa, astfel încât,

reprezentanta acestei societăți a livrat cea de-a doua tranșă de făină.

Filele C.E.C. semnate de inculpatul

B.I.L. au fost refuzate la plată pentru lipsa disponibilului bănesc.

În zilele de 26 iunie 2003 și 30

iunie 2003, de această dată prin intermediul numitului B.I., SC T. SRL a

cumpărat de la SC S. SA Sighișoara produse ceramice în valoare de 87.945.2002

lei, pentru a căror plată s-au emis două file C.E.C., semnate tot de inculpatul

B.I.L. și refuzate la plată pentru lipsa disponibilului bănesc.

La datele de 28 iunie 2003 și 02

iulie 2003, numitul B.I. a ridicat și de la SC E. SRL Luduș sârmă și plasă de sârmă

în valoare de 235.544.550 lei, pentru care a lăsat două file C.E.C. fără

acoperire bancară semnate de inculpatul B.I.L.

După ridicarea mărfii, aceasta a

fost preluată pe traseu de către inculpatul B.I.L. și valorificată, sumele

astfel obținute fiind predate în cea mai mare parte inculpatului U.C.M.

În cadrul deplasărilor efectuate au

fost implicați în calitate de șoferi și intermediară și numiții D.L.S. și D.T.,

care nu au avut cunoștință de caracterul fraudulos al activității desfășurate.

La comiterea faptelor sus-menționate

și-au adus contribuția și numiții B.L.I. și B.D.F., cooptați tot de inculpatul U.C.M.,

rolul acestora fiind de a identifica societățile comerciale furnizoare de

mărfuri și produse.

Pentru a crea aparența unei

activități comerciale licite, inculpatul U.C.M. a închiriat un spațiu situat la

parterul blocului G de pe strada Nicolae Titulescu, din orașul Craiova, dotat

și cu telefon și fax, pe care l-a pus la dispoziția numiților B.L.I. și B.D.F.

În concretizarea aceleiași rezoluții

infracționale, prin intermediul SC I.T. SRL Craiova, societate preluată de

inculpatul B.I.L. și numitul C.M., cu ajutorul inculpatului U.C.M., în perioada

iulie – august 2003 au fost induse în eroare și prejudiciate un număr de încă 4

societăți comerciale.

Astfel, la 31 iulie 2003, SC M. SA

Ploiești a livrat SC

i.s.i. SRL

Craiova pui și pulpe de pui, în valoare de 303.831.990 lei, pentru care a

plătit cu două file C.E.C. care, prezentate la plată, au fost refuzate pentru

lipsa disponibilului bănesc.

Marfa ridicată a fost transportată

de numitul D.V. până în Orașul Târgu Jiu, de unde a fost preluată pe un alt

mijloc de transport, condus de o persoană a cărei identitate nu a putut fi

stabilită în procesul penal.

În același mod, la data de 06 august

2003, C.M. a ridicat de la SC S. SRL Galați, țesătură imprimată creponată în

valoare de 357.140.420 lei, fila C.E.C. lăsată spre plată fiind refuzată pentru

lipsa disponibilului bănesc.

Marfa a fost vândută prin

intermediul SC I.C. SRL Vaslui (societate preluată tot cu sprijinul și la

indicația inculpatului U.C.M.) de numitul C.M., societății

M.C.I.

SRL Sângiorgiu de Mureș cu un

preț inferior celui de vânzare, respectiv 303.688.000 lei, sumă ce a revenit în

totalitate inculpatului U.C.M.

La data de 04 august 2003, folosind

același procedeu, C.M. a achiziționat de la SC A.T. SRL Craiova carne de pui în

valoare de 140.301.000 lei, pentru care a emis o filă C.E.C. refuzată la plată

pentru lipsă de disponibil, marfă ce a fost vândută SC S.C. SRL Pitești la un

preț inferior.

În zilele de 28 septembrie 2002 și

04 octombrie 2002, SC I.C. SRL Deda, preluată tot la indicația inculpatului U.C.M.

de către numitul T.M., a cumpărat de la SC I. SRL Craiova șnur de azbest în

valoare de 250.274.264 lei, plata efectuându-se cu încă o filă C.E.C. refuzată

pentru lipsă disponibil, marfa fiind preluată și valorificată de inculpatul U.C.M.

Prin decizia penală nr. 734 din 30

septembrie 2005, pronunțată în dosarul nr. 2237/2005, Curtea de Apel București,

secția I penală, a admis apelurile declarate de inculpații B.I.L. și U.C.M., a

desființat, în parte sentința penală și rejudecând în fond, în baza art. 334 C.

proc. pen., a schimbat încadrarea juridică dată faptelor prin rechizitoriu în

ceea ce-l privește pe inculpatul U.C.M., din infracțiunile prevăzute de art. 215

alin. (3), (4) și (5), cu aplicarea art. 41 – art. 42 C. pen. și art. 323 alin.

(1) și (2) C. pen., în infracțiunile prevăzute de art. 215 alin. (3) și (4), cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 215 alin. (3) și (4) cu aplicarea art.

41 alin. (2) C. pen. și art. 323 alin. (1) și (2) C. pen.

În baza art. 215 alin. (3) și (4),

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a condamnat pe inculpatul U.C.M. la o

pedeapsă de 8 ani închisoare.

În baza art. 215 alin. (3) și (4),

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a condamnat același inculpat la

pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a) – art. 34 lit.

b) C. pen., a contopit pedepsele sus-menționate cu pedeapsa de 4 ani

închisoare, aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

323 alin. (1) și (2) C. pen., urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea

de 8 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen., a interzis

inculpatului, pe durata executării pedepsei închisorii, exercițiul drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen.

A înlăturat dispozițiile privitoare

la aplicarea pedepsei complimentare a interzicerii drepturilor prevăzute de art.

64 lit. a) și b) C. pen.

A obligat pe inculpatul U.C.M. către

partea civilă SC I. SRL Craiova la plata sumei de 58.543.764 lei, cu titlu de

despăgubiri civile.

A menținut celelalte dispoziții ale

sentinței.

Instanța de apel a dispus schimbarea

încadrării juridice pentru inculpatul U.C.M., din art. 215 alin. (3), (4) și (5),

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 323 alin. (1) și (2) C. pen., în

infracțiunile prevăzute de art. 215 alin. (3) și (4), cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen. și art. 215 alin. (1) și (3) C. pen., considerând că activitatea

infracțională desfășurată în perioada anului 2003, nu a fost reluată de

inculpat în baza rezoluției infracționale inițiale, corespunzătoare lunilor

septembrie - octombrie 2002, așa cum a considerat prima instanță, ci a

concretizat o nouă hotărâre, ca urmare a întreruperii activității anterioare.

Împotriva deciziei instanței de apel

au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București criticând-o

sub aspectul greșitei schimbări a încadrării juridice dată faptelor săvârșite

de inculpatul U.C.M. și inculpatul B.I.L. care a invocat cazul de casare

prevăzut de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen., solicitând reducerea

pedepsei aplicate prin acordarea unei eficiențe sporite circumstanțelor

personale și inculpatul U.C.M. care a criticat hotărârile pronunțate în

principal, pentru greșita sa condamnare, susținându-și nevinovăția și solicitând

achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit.

d) C. proc. pen.

În subsidiar a invocat greșita

individualizare a pedepsei considerând că se impune reducerea acesteia față de

circumstanțele sale personale.

Recursurile nu sunt fondate.

Critica invocată de parchet nu poate

fi primită față de împrejurarea că acțiunile materiale executate de inculpatul U.C.M.

au fost comise în baza unor rezoluții infracționale distincte.

Intervalul mare de timp care a

separat acțiunile inculpatului, respectiv cele corespunzătoare lunilor

septembrie – octombrie 2002 de activitatea infracțională desfășurată în cursul

lunilor iunie – august 2003, participarea unor persoane diferite la comiterea

faptelor, societăți beneficiare distincte și administratori diferiți sunt

elemente care conduc spre concluzia că inculpatul U.C.M. a acționat în baza

unor rezoluții infracționale distincte corespunzătoare faptelor comise în anul

2002 și respectiv 2003.

Activitatea infracțională

desfășurată în cursul anului 2003 începând cu luna iunie nu a prezentat o

continuare a activității infracționale corespunzătoare lunilor septembrie –

octombrie 2002 și care a fost întreruptă la acel moment, ci a concretizat o

altă hotărâre a inculpatului, distinctă, de a săvârși noi fapte penale.

Așa fiind, decizia instanței de apel

de a schimba încadrarea juridică dată faptelor prin rechizitoriu este corectă,

astfel că recursul declarat de parchet apare ca nefondat.

Cât privește motivul de recurs

invocat în principal de recurentul inculpat U.C.M. care vizează greșita sa

condamnare Înalta Curte constată, că susținerea inculpatului potrivit căreia nu

se face vinovat de săvârșirea faptelor pentru care a fost trimis în judecată

este nefondată, probele administrate în cauză dovedind contrariul.

Astfel, în afară de declarațiile

coinculpatului B.I.L. care în mod constant a susținut că inculpatul U.C.M. a

fost cel prin intermediul căruia au fost preluate societățile comerciale

beneficiare ale produselor și mărfurilor livrate de societățile părți vătămate

și la inițiativa sa s-a obținut de la B.P. Roșiori carnetul C.E.C. folosit în

dauna mai multor părți vătămate; vinovăția inculpatului este confirmată și de

declarațiile martorilor B.I., C.M., F.I., B.D. și B.L., care au relatat că

inculpatul U.C.M. a fost cel care a coordonat întreaga activitate infracțională

stabilind contribuția fiecărui participant și modalitatea în care s-a acționat.

Martorii au mai relatat că

inculpatul U.C.M. a fost cel care a închiriat spațiul care a constituit sediul

societății comerciale T. SRL Alexandria, pe care l-a dotat cu linie telefonică

și fax pentru a crea aparența unui sediu social real și a câștigat încrederea

partenerilor de afaceri.

Participarea inculpatului U.C.M. la

activitățile infracționale este evidențiată și de implicarea acestuia în

derularea raporturilor comerciale dintre SC T. SRL și SC C. SA Aninoasa, în

sensul că atunci când cea din urmă societate comercială a condiționat livrarea

unei tranșe de mărfuri de o plată parțială, inculpatul a fost cel care a

procurat personal suma respectivă de la martorul C. și a virat-o în contul

societății furnizoare, deși inculpatul a negat orice implicare în activitățile

desfășurate de societățile comerciale preluate prin intermediul său.

Prin urmare, existând dovezi suficiente

de vinovăție a inculpatului, motivul de casare invocat de acesta prin care

solicită a se dispune achitarea nu poate fi primit.

În ce privește cel de-al doilea

motiv de recurs invocat de recurentul inculpat U.C.M., întemeiat pe

dispozițiile art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen., caz de casare invocat

și de inculpatul recurent B.I.L., prin care se solicită reducerea pedepselor

aplicate, Înalta Curte constată că este de asemenea nefondat.

Instanța de apel, respectiv și cea

de fond au făcut o corectă apreciere a criteriilor de individualizare a

pedepselor aplicate inculpaților acordând, deopotrivă, semnificația cuvenită

atât pericolului social al faptelor reținute în sarcina inculpaților cât și

datelor ce caracterizează persoana acestora, orientându-se spre pedepse al

căror cuantum și modalitate de executare să satisfacă scopul prevăzut de

legiuitor în art. 52 C. pen., astfel că o redozare a acestor pedepse nu se

justifică.

Pentru considerentele ce preced,

având în vedere și faptul că verificând decizia atacată în raport și de

prevederile art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., nu se identifică

existența și a altor motive care analizate din oficiu să ducă la casarea

hotărârii atacate, urmează a se constata că recursurile declarate în cauză sunt

nefondate și a fi respinse ca atare, în temeiul art. 385

15

pct. 1 lit.

b) C. proc. pen.

Conform art. 88 C. pen., se va

deduce din durata pedepselor aplicate timpul arestării preventive pentru

fiecare inculpat.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin.

(2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile

declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și inculpații B.I.L.

și U.C.M. împotriva deciziei penale nr. 734 din 30 septembrie 2005 a Curții de

Apel București, secția I penală.

Deduce din pedepsele aplicate

inculpaților, perioada arestării preventive de la 29 aprilie 2004 la 23

februarie 2006.

Obligă recurentul intimat inculpat B.I.L.

la plata sumei de 220 RON (2.200.000 lei), cu titlu de cheltuieli judiciare către

stat din care, suma de 100 RON (1.000.000 lei), reprezentând onorariul

apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului

Justiției.

Obligă recurentul intimat inculpat U.C.M.

la plata sumei de 120 RON (1.200.000 lei), cu titlu de cheltuieli judiciare

către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

23 februarie 2006.