ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2668/2011

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la data de 30

septembrie 2009, astfel cum a fost modificată la 5 ianuarie 2010, F.S.V.R. a

chemat în judecată A.N.S.V.S.A., solicitând anularea Ordinului nr. 69186 din 10

august 2009 și obligarea pârâtei la plata sporului de 14% la salariu pentru

perioada iulie - octombrie 2009, sume actualizate, precum și efectuarea

cuvenitelor modificări în carnetele de muncă ale membrilor de sindicat.

În motivarea cererii,

reclamanta a învederat că prin ordinul sus-menționat pârâta a dispus în mod

nejustificat reducerea sporului pentru activități în condiții de stres de la

15% la 1%, spor ce a fost acordat angajaților de la 1 ianuarie 2007, potrivit

O.G. nr. 6/2007 și Legii nr. 435/2006.

Prin Sentința civilă

nr. 1758 din 20 aprilie 2010, Curtea de Apel București, secția a VIII-a

contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța

această hotărâre, instanța a reținut că, diminuarea sporului pentru activități

care se desfășoară în condiții de stres sau în condiții deosebite, de la 15% la

un procent de 1% din salariul de bază este justificată atât de situația

economică generală cât și de necesitatea gospodăririi eficiente a fondurilor

alocate de la bugetul de stat și din venituri proprii.

Împotriva sentinței a

declarat recurs F.S.V.R. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Astfel, reclamanta a

învederat că ordinul în litigiu este nelegal, întrucât nu a fost respectată

procedura de modificare a cuantumului sporului pentru condiții deosebite de

muncă, respectiv efectuarea unei noi expertizări a locurilor de muncă, în

condițiile în care buletinele de determinare a condițiilor de desfășurare a

activității sunt cele ce au stat la baza stabilirii sporului de 15% prin

Ordinul nr. 27166 din 1 aprilie 2007.

Referitor la

necesitatea gospodăririi eficiente a fondurilor alocate acest aspect, a arătat

reclamanta, nu se regăsește în regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 56232 emis

de pârâtă la 11 iunie 2007 prin care s-au reglementat criteriile avute în

vedere la stabilirea în concret a procentelor de spor.

Analizând actele și

lucrările dosarului, în raport de motivele invocate și de prevederile art. 304

și 304

1

C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este fondat,

urmând a fi admis și a se dispune modificarea sentinței și admiterea parțială a

acțiunii în sensul anulării ordinului contestat.

Astfel, prin Ordinul

nr. 69186 din 10 august 2009, pârâta a aprobat acordarea începând cu luna iulie

2009 a unui spor de 1% din salariul de bază, pentru activitatea desfășurată în

condiții de stres sau în condiții deosebite, dispunând totodată, abrogarea

Ordinului nr. 27166 din 1 iunie 2008 cu privire la acordarea unui spor de 15%.

Deși în preambulul

actului administrativ contestat s-a indicat drept temei Regulamentul privind

stabilirea și acordarea sporurilor la salariile de bază, aprobat prin Ordinul

nr. 56232 din 11 iunie 2007, care prevede criteriile de stabilire a procentului

de spor, pe baza buletinelor de determinare prin expertizare a locurilor de

muncă, se constată că ordinul în litigiu a fost emis cu nerespectarea acestui

regulament.

Astfel, nu au fost

efectuate noi buletine de expertizare, fiind indicate în ordin aceleași

buletine de determinare efectuate în anul 2007, ce au stat la baza acordării

sporului în procent de 15% și nici nu au fost individualizate criteriile care

să fi impus diminuarea la 1%.

De altfel, astfel cum

rezultă din actele noi depuse în recurs, la noua expertizare din 2011 a

locurilor de muncă și a activităților desfășurate de personalul încadrat în

structurile pârâtei, s-a constatat că se mențin condițiile de muncă stabilite

în 2007, salariații autorității pârâte putând beneficia de sporul de 15% de

stres și condiții deosebite.

În raport de cele

expuse mai sus, Curtea va modifica sentința și admițând în parte acțiunea, va

anula ordinul contestat.

Referitor la

celelalte două capete de cerere, acestea nu sunt întemeiate, întrucât

executarea ordinului în litigiu a fost suspendată prin Sentința civilă nr. 4320

din 4 decembrie 2009 a Curții de Apel București, irevocabilă, iar, pe de altă

parte, nu s-a făcut dovada cuantumului și a perioadei de timp pentru care s-ar

cuveni unele diferențe salariale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de F.S.V.R. împotriva Sentinței civile nr. 1758 din 20 aprilie 2010 a

Curții de Apel București, secția a VIII-a, secția contencios administrativ și

fiscal.

Modifică sentința

recurată, în sensul că admite, în parte, acțiunea formulată de F.S.V.R.

Anulează Ordinul nr.

69186 din 10 august 2009 emis de intimata A.N.S.V.S.A.

Respinge celelalte

capete de cerere din cererea de chemare în judecată.

Obligă intimata la

plata cheltuielilor de judecată, către recurentă, în cuantum de 1500 RON.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 11 mai 2011.