ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1333/2012
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1333/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul excepției de nelegalitate
Prin acțiunea înregistrată pe rolul
Tribunalul Galați, secția contencios administrativ și fiscal, reclamantul
Sindicatul Liber „Educația", în calitate de reprezentant al reclamantelor
C.A., D.M., G.M., P.P. și I.E., chemat în judecată pe pârâtele Grupul Școlar
Industrial Tecuci, Școala Gimnazială nr. 43 „D.B." Galați, Colegiul Tehnic
de Alimentație și Turism „D.M." Galați, Școala Gimnazială „Sf. Nicolae „
Vînători, Grup Școlar „P.B." Berești, Inspectoratul Școlar Județean
Galați, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și
Ministerul Finanțelor Publice, solicitând ca prin hotărârea ce se va da să fie
obligate pârâtele să le plătească membrilor de sindicat diferența de drepturi
neacordate de la 100 euro la 130 RON, privind ajutorul pentru achiziționarea de
cărți și programe pe suport electronic necesar îmbunătățirii calității
didactice, drepturi prevăzute de Legea nr. 315/2006;
La data de 25 august
2011, reclamantul a invocat excepția de nelegalitate a dispozițiilor art. 3 din
Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 315/2006 aprobate prin H.G. nr.
453/2007.
În motivarea
excepției, reclamantul a susținut că prin textul de lege mai sus arătat, se
prevede că cererea de acordare a banilor de carte pentru anul 2007 se va depune
până la data de 1 noiembrie a anului anterior, ceea ce duce la anularea
dreptului pentru anul 2007.
A mai susținut
reclamanta că art. 3 din H.G. nr. 453/2007 creează o discriminare față de
cadrele didactice care din varii motive nu pot depune cererea până la 1
noiembrie, iar o hotărâre de guvern nu poate fi mai presus de Legea nr.
315/2007.
Soluția instanței
de fond
Învestită cu
soluționarea excepției de nelegalitate, Curtea de Apel Galați, secția de
contencios administrativ și fiscal, prin Sentința nr. 348 din 08 noiembrie 2011
a respins ca nefondată excepția de nelegalitate a prevederilor art. 3 din
Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 315/2006 aprobate prin H.G. nr.
453/2007 invocată de Sindicatul Liber „Educația" Galați.
Pentru a pronunța
această soluție, curtea de apel a reținut că la data de 31 august 2010 a fost
publicată în M. Of. Legea nr. 118/2010, care la art. 15 lit. k) prevede că se
abrogă dispozițiile Legii nr. 315/2006, astfel că implicit au fost abrogate și
Normele metodologice de aplicare a legii anterior citate.
În aceste condiții,
curtea de apel a apreciat că excepția de nelegalitate este nefondată, întrucât
se referă la o lege abrogată.
Calea de atac
exercitată
Împotriva acestei
hotărâri a declarat recurs reclamantul Sindicatul Liber „Educația" Galați,
criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând, în esență, critici
care se subsumează motivului de recurs prevăzut la art. 304 pct. 9 C. proc.
civ., potrivit căruia o hotărâre poate fi recurată când a fost pronunțată fără
temei legal, ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.
Astfel,
recurentul-reclamant susține că, instanța de fond învestită cu examinarea
excepției de nelegalitate a prevederilor art. 3 din Normele metodologice de
aplicare a Legii nr. 315/2006 aprobate prin H.G. nr. 453/2007, a fost în
eroare, considerând că, abrogându-se Legea nr. 315/2006, nu se mai poate
analiza legalitatea actului administrativ.
A mai arătat
recurentul că obiectul cererii nu a vizat constatarea nelegalității art. 3 din
Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 315/2006 aprobate prin H.G. nr.
453/2007 în vederea promovării unor acțiuni viitoare, ci constatarea
nelegalității acestui act normativ pentru perioada lui de valabilitate, având
ca scop înlăturarea unor neregularități și discriminări în acordarea ajutorului
financiar pentru achiziționarea de cărți de specialitate.
În opinia
recurentului, chiar dacă H.G. nr. 453/2007 reprezintă un act administrativ
subsecvent Legii nr. 315/2006 care nu mai poate produce efecte după abrogarea
legii în temeiul căreia a fost emisă, anterior abrogării sale, actul
administrativ supus controlului de legalitate a produs efecte juridice, posibil
aducătoare de vătămări drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane,
astfel că se impune ca cercetarea legalității să poată fi cerută oricând pe
calea excepției de nelegalitate, așadar inclusiv după abrogarea lui.
Totodată a precizat
că în cadrul procedurii instituite prin art. 4 din Legea nr. 554/2004, instanța
de contencios administrativ investită cu soluționarea excepției de nelegalitate
trebuie să verifice concordanța actului administrativ supus analizei, cu actele
normative cu forță juridică superioară în temeiul și în executarea căruia a
fost emis, ținând cont de principiul ierarhiei și forței juridice a actelor
normative, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituția României și art. 4
alin. (3) din Legea nr. 24/2000, privind normele de tehnică legislativă pentru
elaborarea actelor normative.
Pe fondul excepției,
recurentul a susținut că dispozițiile art. 3 din anexa 1 la H.G. nr. 453/2007
adaugă la Legea nr. 315/2006, câtă vreme art. 1 și 2 din această lege nu prevăd
un termen pentru solicitarea ajutorului de către beneficiară, astfel că cererea
poate fi formulată oricând în termenul general de prescripție.
În concluzie,
recurentul-reclamant a solicitat admiterea recursului, desființarea soluției
adoptate și admiterea excepției de nelegalitate a art. 3 din Normele metodologice
de aplicare a Legii nr. 315/2006 aprobate prin H.G. nr. 453/2007.
Soluția instanței
de recurs
Analizând recursul
declarat, în raport de motivele invocate, Înalta Curte îl apreciază ca fondat,
în cauză fiind îndeplinite condițiile motivului de recurs prevăzut de art. 304
pct. 9 C. proc. civ. și ale motivului de casare cu trimitere spre rejudecare
prevăzut de art. 312 alin. (5) C. proc. civ.
Potrivit art. 4 alin.
(1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și
completările ulterioare, legalitatea unui act administrativ unilateral cu
caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată
oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea
părții interesate. În acest caz, instanța, constatând că de actul administrativ
depinde soluționarea litigiului pe fond, sesizează, prin încheiere motivată,
instanța de contencios administrativ competentă și suspendă cauza.
În speță, a fost
invocată, în condițiile art. 4 din Legea nr. 554/2004, nelegalitatea
dispozițiilor art. 3 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 315/2006
aprobate prin H.G. nr. 453/2007, în raport cu prevederile din Legea nr.
315/2006 privind stimularea achiziționării de cărți sau de programe
educaționale pe suport electronic, necesare îmbunătățirii activității didactice
în învățământul preuniversitar.
Judecătorul fondului
a respins excepția de nelegalitate, reținând că este nefondată întrucât se
referă la o lege abrogată.
Potrivit practicii
constante a secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de
Casație și Justiție, instanța de contencios administrativ învestită cu
soluționarea excepției de nelegalitate este abilitată să verifice concordanța
actului administrativ supus analizei, cu actele normative cu forță juridică
superioară, în temeiul și în executarea căruia a fost emis, ținând cont de
principiul ierarhiei și forței juridice a actelor normative, consacrat de art.
1 alin. (5) din Constituția României și art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000,
privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.
În speța de față,
Înalta Curte constată că sentința recurată este dată cu aplicarea și
interpretarea greșită a dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 554/2004, cu
modificările și completările ulterioare, în sensul că, judecătorul fondului
trebuia să verifice și să analizeze condițiile de legalitate ale art. 3 din
Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 315/2006 aprobate prin H.G. nr.
453/2007, raportat la prevederile Legii nr. 315/2006, în vigoare la data
emiterii actului administrativ arătat, pentru perioada în care acesta a produs
efecte juridice, deci până la momentul abrogării Legii nr. 315/2006.
Verificarea
conformității actului administrativ în raport cu actele legislative ulterioare
adoptării/emiterii actului administrativ, reprezintă o problemă de aplicare a
actului administrativ, când instanța sesizată cu un litigiu născut din
aplicarea acelui act administrativ este datoare să verifice dacă actul
administrativ mai este sau nu în vigoare și dacă a fost modificat/abrogat în
mod expres sau implicit.
Prin soluția recurată
și considerentele sale, prima instanță în mod nelegal nu a examinat fondul
excepției de nelegalitate, deși formal, a respins excepția ca nefondată, neanalizând
legalitatea actului administrativ pentru perioada lui de valabilitate.
Temeiul legal al
soluției adoptate
În acest caz devin
aplicabile dispozițiile art. 312 (1) și (5) C. proc. civ., Înalta Curte urmând,
în raport de cele expuse mai sus, să admită recursul și să caseze sentința
atacată cu trimitere spre rejudecare aceleiași instanțe, pentru analizarea pe
fond a excepției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite recursul
declarat de Sindicatul Liber „Educația" Galați împotriva Sentinței nr. 348
din 8 noiembrie 2011 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ
și fiscal.
Casează sentința
atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 13 martie 2012.