ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3277/2012
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3277/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Mehedinți, secția conflicte de muncă și asigurări sociale la data de 29 martie 2011, reclamantul Ș.I.V. a formulat contestație împotriva deciziei nr. 160082 din 29 decembrie 2010 emisă de Casa de Pensii a Ministerului Administrației și Internelor, solicitând obligarea intimatei să emită hotărârea prevăzută de art. 150 alin. (3) și (4) din Legea nr. 263/2010 și să-i acorde pensie militară de stat pentru perioada lucrată în cadrul Ministerului de Interne. Prin sentința nr. 136 din 17 mai 2011, Tribunalul Mehedinți, secția conflicte de muncă și asigurări sociale a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.
În considerentele acestei sentințe s-a reținut că, prin decizia nr. 160.082 din 29 decembrie 2010 emisă de Ministerul Administrației și Internelor, Casa de Pensii s-a respins cererea de pensionare a reclamantului Ș.I.V., reținându-se în cuprinsul deciziei că acestuia nu-i sunt aplicabile dispozițiile art. 20 alin. (2) din Legea nr. 164/2001, întrucât i-au fost valorificate perioadele de vechime în serviciu prevăzute la art. 17 din Legea nr. 164/2001. Potrivit dispozițiilor art. 54 alin. (1) din Legea nr. 164/2001, împotriva deciziilor emise în condițiile art. 53 se poate introduce contestație, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile de contestații care funcționează în cadrul Ministerului de Interne, iar conform alin. (3) al aceluiași articol, deciziile comisiilor de contestații pot fi atacate în instanță, potrivit Legii nr. 19/2000.
Art. 154 din Legea nr. 19/2000 prevede că jurisdicția asigurărilor sociale se realizează prin tribunale și curți de apel, iar potrivit art. 155 lit. d), f), din Legea nr. 19/2000, tribunalele soluționează în primă instanță litigiile privind deciziile de pensionare și modul de stabilire și de plată a pensiilor. Competența teritorială a tribunalului în soluționarea acestor litigii este reglementată de dispozițiile art. 156 din Legea nr. 19/2000, potrivit cărora „cererile îndreptate împotriva C.N.P.A.S. sau împotriva caselor teritoriale de pensii se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul reclamantul. Celelalte cereri se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtul ” . Din interpretarea dispozițiilor art. 156 teza a doua din Legea nr. 19/2000, Tribunalul Mehedinți a reținut că instanța competentă în cauză este tribunalul în a cărui rază teritorială își are sediul pârâtul.
Cum, reclamantul contestă o decizie emisă de Casa de Pensii a Ministerului Administrației și Internelor, care are sediul în București, competența de soluționare a contestației revine Tribunalul București, secția conflicte de muncă și asiguri sociale, în a cărui rază teritorială îți are sediul pârâtul. Prin sentința nr. 10935 din 05 decembrie 2011, Tribunalul București, Secția a VIII-a conflicte de munca și asigurări sociale a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Mehedinți și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a înaintat dosarul înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului.
Tribunalul București a reținut că art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, act normativ în vigoare la data sesizării Tribunalului Mehedinți, reglementează din punct de vedere teritorial competența de soluționare a cererilor îndreptate împotriva C.N.P.P., a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale, aceasta aparținând instanței în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau reședința reclamantului. Totodată, potrivit art. 156, prevederile prezentei legi, referitoare la jurisdicția asigurărilor sociale, se completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă și ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Art. 725 alin. (1) C. proc. civ. prevede că dispozițiile legii noi de procedură se aplică, din momentul intrării ei în vigoare, și proceselor în curs de judecată începute sub legea veche, iar procesele în curs de judecată la data schimbării competenței instanțelor legal investite vor continua să fie judecate de acele instanțe, potrivit alin. (2). Dispozițiile Codului de procedură civilă constituie procedura de drept comun în materie civilă, aplicându-se și în materiile prevăzute de alte legi, în măsura în care acestea nu cuprind dispoziții potrivnice, potrivit art. 721 din același cod.
Tribunalul București a apreciat că, pentru stabilirea competenței teritoriale prezintă interes legea de procedură în vigoare la momentul sesizării instanței, aceasta fiind Legea nouă nr. 263/2010, intrată în vigoare la data de 23 decembrie 2010, care a modificat norma de competență reglementată prin art. 156 din Legea nr. 19/2000, lege care, de altfel, a fost abrogată odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010. Ca atare, competența aparține Tribunalului Dolj, în circumscripția căruia se află reședința reclamantului. Regulatorul de competență urmează a fi pronunțat în favoarea Tribunalului Mehedinți, în considerarea argumentelor ce succed. În stabilirea instanței competente teritorial să soluționeze prezenta cauză, trebuie interpretate dispozițiile legale ce vizează aplicarea legilor în timp, în funcție de succesiunea acestora.
Astfel, este adevărat că art. 156 din Legea nr. 19/2000 prevedea că cererile îndreptate împotriva C.N.P.A.S. sau împotriva caselor teritoriale de pensii se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul reclamantul, celelalte cereri adresându-se instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtul. Textul menționat mai sus a fost însă abrogat expres prin art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Prin dispozițiile cuprinse la art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 s-a reglementat competența de soluționare a cererilor îndreptate împotriva C.N.P.P., a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale, prevăzându-se că acestea se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul ori sediul reclamantul.
Aceste prevederi reprezintă o derogare de la dispozițiile alin. (2) al textului de lege menționat, conform cărora "celelalte cereri se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtul", de natură a facilita accesul la instanță al persoanelor îndreptățite. Trebuie precizat totodată că, față de dispozițiile legii vechi, Legea nr. 263/2010 a introdus noțiunea de case de pensii sectoriale, care sunt, de fapt, succesoarele de drept ale fostelor structuri organizatorice responsabile cu pensiile din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații, structuri care au fost desființate și ale căror atribuții, potrivit art. 135 din lege, sunt stabilite prin hotărâre de Guvern.
În ceea ce privește aplicabilitatea prevederilor Legii nr. 263/2010 unei acțiuni formulate după intrarea actului normativ în vigoare, dar care privește o decizie emisă în baza legii vechi, respectiv Legea nr. 119/2010, se reține că potrivit art. 725 alin. (1) C. proc. civ., care reprezintă dreptul comun în materie (art. 156 din Legea nr. 263/2010 stipulează că prevederile legii, referitoare la jurisdicția asigurărilor sociale, se completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă), dispozițiile legii noi de procedură se aplică din momentul intrării ei în vigoare, inclusiv proceselor în curs de judecată începute sub legea veche, precum și executărilor silite începute sub acea lege. În considerarea celor ce preced, având în vedere că reclamantul are domiciliul în județul Mehedinți, competența soluționării acțiunii formulată de acesta revine Tribunalului Mehedinți.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Mehedinți. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 mai 2012.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.