ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3277/2012
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3277/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra cauzei de față, constată
următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul
Tribunalului Mehedinți, secția conflicte de muncă și asigurări sociale la data
de 29 martie 2011, reclamantul Ș.I.V.
a
formulat contestație împotriva deciziei nr. 160082 din 29 decembrie 2010 emisă
de Casa de Pensii a Ministerului Administrației și Internelor, solicitând
obligarea intimatei să emită hotărârea prevăzută de art. 150 alin. (3) și (4)
din Legea nr. 263/2010 și să-i acorde pensie militară de stat pentru perioada
lucrată în cadrul Ministerului de Interne.
Prin
sentința nr. 136 din 17 mai 2011, Tribunalul Mehedinți, secția conflicte de muncă
și asigurări sociale a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea
Tribunalului București.
În
considerentele acestei sentințe s-a reținut că, prin decizia nr. 160.082 din 29
decembrie 2010 emisă de Ministerul Administrației și Internelor, Casa de Pensii
s-a respins cererea de pensionare a reclamantului Ș.I.V., reținându-se în
cuprinsul deciziei că acestuia nu-i sunt aplicabile dispozițiile art. 20 alin. (2)
din Legea nr. 164/2001, întrucât i-au
fost
valorificate perioadele de vechime în serviciu prevăzute la art. 17 din
Legea
nr. 164/2001.
Potrivit dispozițiilor art. 54 alin. (1) din Legea nr. 164/2001,
împotriva
deciziilor
emise în condițiile art. 53 se poate introduce contestație, în termen de 30 de
zile de la comunicare, la comisiile de contestații care funcționează în cadrul
Ministerului de Interne, iar conform alin. (3) al aceluiași articol, deciziile
comisiilor de contestații pot fi atacate în instanță, potrivit Legii nr. 19/2000.
Art. 154 din Legea nr. 19/2000 prevede că jurisdicția
asigurărilor
sociale se realizează prin tribunale și curți de apel, iar potrivit art.
155 lit.
d), f), din
Legea nr. 19/2000, tribunalele soluționează în primă instanță litigiile privind
deciziile de pensionare și modul de stabilire și de plată a pensiilor.
Competența
teritorială a tribunalului în soluționarea acestor litigii este reglementată de
dispozițiile art. 156 din Legea nr. 19/2000, potrivit cărora „cererile
îndreptate împotriva C.N.P.A.S. sau împotriva caselor teritoriale de pensii se
adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul
reclamantul. Celelalte cereri se adresează instanței în a cărei rază
teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtul
”
.
Din
interpretarea dispozițiilor art. 156 teza a doua din Legea nr.
19/2000, Tribunalul Mehedinți a reținut că
instanța competentă în cauză
este tribunalul în a cărui rază teritorială
își are sediul pârâtul.
Cum,
reclamantul contestă o decizie emisă de Casa de Pensii a Ministerului
Administrației și Internelor, care are sediul în București, competența de
soluționare a contestației revine Tribunalul București, secția conflicte de muncă
și asiguri sociale, în a cărui rază teritorială îți are sediul pârâtul.
Prin
sentința nr. 10935 din 05 decembrie 2011, Tribunalul București, Secția a VIII-a
conflicte de munca și asigurări sociale a declinat competența de soluționare a
cauzei în favoarea Tribunalului Mehedinți
și,
constatând ivit conflictul negativ de competență, a înaintat dosarul înaltei
Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului.
Tribunalul
București a reținut că art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind
sistemul unitar de pensii publice, act normativ în vigoare la data sesizării
Tribunalului Mehedinți, reglementează din punct de vedere teritorial competența
de soluționare a cererilor îndreptate împotriva C.N.P.P., a caselor teritoriale
de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale, aceasta aparținând
instanței în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau reședința
reclamantului. Totodată, potrivit art. 156, prevederile prezentei legi,
referitoare la jurisdicția asigurărilor sociale, se completează cu dispozițiile
Codului de procedură
civilă și ale Legii nr.
304/2004 privind organizarea judiciară, republicată,
cu modificările și
completările ulterioare.
Art. 725
alin. (1) C. proc. civ. prevede că dispozițiile legii noi de procedură se
aplică, din momentul intrării ei în vigoare, și proceselor în curs de judecată
începute sub legea veche, iar procesele în curs de judecată la data schimbării
competenței instanțelor legal investite vor continua să fie judecate de acele
instanțe, potrivit alin. (2). Dispozițiile Codului de procedură civilă
constituie procedura de drept comun în materie civilă, aplicându-se și în
materiile prevăzute de alte legi, în măsura în care acestea nu cuprind
dispoziții potrivnice, potrivit art. 721 din același cod.
Tribunalul București a apreciat că,
pentru stabilirea competenței teritoriale prezintă interes legea de procedură
în vigoare la momentul sesizării instanței, aceasta fiind Legea nouă nr. 263/2010,
intrată în vigoare la data de 23 decembrie 2010, care a modificat norma de
competență reglementată prin art. 156 din Legea nr. 19/2000, lege care, de
altfel, a fost abrogată odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010. Ca
atare, competența aparține Tribunalului Dolj, în circumscripția căruia se află
reședința reclamantului.
Regulatorul
de competență urmează a fi pronunțat în favoarea Tribunalului Mehedinți,
în considerarea argumentelor ce
succed.
În
stabilirea instanței competente teritorial să soluționeze prezenta cauză,
trebuie interpretate dispozițiile legale ce vizează aplicarea legilor în timp,
în funcție de succesiunea acestora.
Astfel, este adevărat că art. 156 din Legea nr. 19/2000
prevedea că
cererile
îndreptate împotriva C.N.P.A.S. sau împotriva caselor teritoriale de pensii se
adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul
reclamantul, celelalte cereri adresându-se instanței în a cărei rază
teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtul.
Textul
menționat mai sus a fost însă abrogat expres prin art. 196 lit. a) din Legea nr.
263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Prin
dispozițiile cuprinse la art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 s-a
reglementat competența de soluționare a cererilor îndreptate împotriva C.N.P.P.,
a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale,
prevăzându-se că acestea se adresează instanței în a cărei rază teritorială își
are domiciliul ori sediul reclamantul.
Aceste
prevederi reprezintă o derogare de la dispozițiile alin. (2) al textului de
lege menționat, conform cărora "celelalte cereri se adresează instanței în
a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtul", de natură
a facilita accesul la instanță al persoanelor îndreptățite.
Trebuie precizat totodată că, față de dispozițiile legii vechi, Legea
nr. 263/2010 a introdus noțiunea de
case de pensii sectoriale, care sunt, de fapt, succesoarele de drept ale
fostelor structuri organizatorice responsabile cu pensiile din Ministerul
Apărării Naționale, Ministerul Administrației și Internelor și Serviciului
Român de Informații,
structuri care au fost
desființate și ale căror atribuții, potrivit art. 135 din
lege, sunt
stabilite prin hotărâre de Guvern.
În ceea
ce privește aplicabilitatea prevederilor Legii nr. 263/2010 unei acțiuni
formulate după intrarea actului normativ în vigoare, dar care privește o
decizie emisă în baza legii vechi, respectiv Legea nr. 119/2010, se reține că
potrivit art. 725 alin. (1) C. proc. civ., care reprezintă dreptul comun în
materie (art. 156 din Legea nr. 263/2010 stipulează că prevederile legii,
referitoare la jurisdicția asigurărilor sociale, se completează cu dispozițiile
Codului de procedură civilă), dispozițiile legii noi de procedură se aplică din
momentul intrării ei în vigoare, inclusiv proceselor în curs de judecată
începute sub legea veche, precum și executărilor silite începute sub acea lege.
În considerarea celor ce preced, având în vedere că
reclamantul are
domiciliul
în județul Mehedinți, competența soluționării acțiunii formulată de acesta
revine Tribunalului Mehedinți.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a
cauzei în favoarea Tribunalului Mehedinți.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi
11 mai 2012.