ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1140/2006

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la data de

19 mai 2005, reclamantul S.R.L. a solicitat obligarea pârâtului Ministerul

Culturii și Cultelor: să-i pună la dispoziție raportul de expertiză privitor la

sculpturile Cap de tânăr Narcis și Tolstoi, întocmit de Comisia de expertiză a

Direcției Generale a Patrimoniului Cultural Național; să i se pună la

dispoziție textul „Decizia Ministerului Culturii și Cultelor de clasare sau

declasare a sculpturilor Narcis și Tolstoi, în sau din patrimoniul național

cultural; să-i răspundă la întrebările puse în memoriul adresat Ministerului

Culturii și Cultelor, la 27 februarie 2005; să i se răspundă dacă sculpturile

au fost văzute pe viu de comisia de expertiză, unde se află acestea în

custodie.

În motivarea acțiunii s-a arătat că

reclamantul este proprietarul sculpturii Narcis și autorul a două expertize ale

sculpturilor Narcis și Tolstoi, astfel încât are interes de a lua cunoștință de

raportul de expertiză și eventual de a contesta concluziile acestuia și modul

în care s-a făcut clasarea celor două sculpturi.

Prin sentința civilă nr. 1416 din 5

septembrie 2005, a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ

și fiscal, acțiunea a fost respinsă, ca nefondată, reținându-se că Ministerul

Culturii și Cultelor, prin adresele nr. 1337 din 19 aprilie 2005 și nr. 2819

din 24 mai 2005, a răspuns reclamantului la cererile sale.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs în termen, reclamantul.

În motivarea recursului s-a arătat

că prin adresele Ministerului Culturii și Cultelor i s-a răspuns numai la

capetele doi și trei din acțiune, nu și la capetele unu și patru din acțiune,

prin care solicitase să i se pună la dispoziție raportul de expertiză privind

cele două sculpturi și să i se comunice unde se află în prezent acestea,

întrucât dorește o nouă expertiză.

Recurentul a precizat că intimatul

i-a trimis nu un raport de expertiză, ci opinia scrisă de mână de expertul R.I.

despre o altă sculptură înfățișându-l pe Tolstoi și semnată „Trapassi”, iar

referitor la sculptura Narcis, ministerul i-a înaintat „Concluzii asupra

rapoartelor de expertiză a sculpturii Narcis”, fără dată, semnătură, ștampilă, nr.

de înregistrare și fără să cuprindă nimic în legătură cu desfășurarea

expertizei, astfel cum prevăd dispozițiile art. 12 din Legea nr. 182/2000.

Verificând cauza, în funcție de

motivarea recursului în lumina dispozițiilor art. 304

1

C. proc. civ., Curtea constată că recursul este fondat.

Ministerul Culturii și Cultelor, în

întâmpinările formulate la judecata în fond și în recurs, a susținut că a

comunicat petentului, în copie, rapoartele de expertiză întocmite, prin adresa nr.

2819 din 24 mai 2005. Recurentul a contestat permanent că i-ar fi fost

înaintate rapoartele de expertiză a celor două sculpturi, iar intimatul nu a

făcut dovada comunicării lor și nici nu le-a depus la dosar, astfel cum a

precizat în întâmpinare.

Prin răspunsurile comunicate de

minister, petentului i se aduc la cunoștință date legate de cele două

sculpturi, însă nu rapoartele de expertiză.

De asemenea, i s-a comunicat faptul

că bunurile se află la Muzeul Național de Artă și că expertiza a fost

solicitată de Ministerul Afacerilor Externe, care deține întregul dosar.

Pentru considerentele expuse,

recursul va fi admis, sentința se va modifica și acțiunea va fi admisă în parte,

pentru primul capăt din cererea introductivă de instanță, constatându-se că

cererile de la punctele doi, trei și patru din acțiune au rămas fără obiect, la

acele solicitări ministerul răspunzând reclamantului.

În consecință, Ministerul Culturii

și Cultelor va fi obligat să comunice reclamantului, rapoartele de expertiză

privind sculpturile Narcis și Tolstoi.

Întrucât din probele administrate în

cauză rezultă că pârâtul-intimat nu a răspuns în acest mod solicitării

reclamantului-recurent, sunt întrunite cerințele art. 8 teza ultimă din Legea nr.

554/2004.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de S.R.L.

împotriva sentinței civile nr. 1416 din 5 septembrie 2005 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

Modifică sentința, în sensul că

admite, în parte, acțiunea formulată de reclamantul S.R.L.

Obligă Ministerul Culturii și

Cultelor să comunice reclamantului, rapoartele de expertiză privind sculpturile

Narcis și Tolstoi.

Respinge în rest acțiunea, ca fiind

rămasă fără obiect.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 4 aprilie 2006.