ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7455/2012

Din examinarea

lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul

Tribunalului Dolj la data de 3 februarie 2011, R.C.C. a solicitat, în contradictoriu

cu Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale, anularea deciziei

de pensie nr. 92871 din 31 decembrie 2010 emisă de intimată; menținerea drepturilor

de pensie stabilite prin decizia nr. 0119295 din 27 noiembrie 2008; plata diferenței

dintre pensiile stabilite prin deciziile menționate, la care să se adauge dobânda

legală calculată de la 01 ianuarie 2011 și până la repunerea în plată a deciziei

nr. 0119295 din 27 noiembrie 2008.

Prin sentința

nr. 3827 din 21 martie 2011, Tribunalul Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări

sociale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului

București.

S-a reținut că

în stabilirea competenței sunt aplicabile dispozițiile art. 156 Legea nr. 19/2000,

conform cărora astfel de cereri, îndreptate împotriva altei entități decât C.N.P.A.S.

ori case teritoriale de pensii, se adresează instanței în a cărei rază teritorială

își are sediul pârâtul.

Învestit prin

declinare, prin sentința nr. 6610 din 4 septembrie 2012, Tribunalul București,

secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, și-a declinat, la rândul

său, competența în favoarea primei instanțe sesizate și, constatând ivit conflict

negativ de competență, a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru

pronunțarea regulatorului de competență.

Această din urmă

instanță a reținut că legea nouă - art. 154 Legea nr. 263/2010 - a modificat norma

de competență reglementată prin art. 156 Legea nr. 19/2000, competența teritorială

de soluționare a cererilor cu privire la deciziile emise de casele de pensii sectoriale

revenind instanței de la domiciliul reclamantului.

Cererea de față

a fost formulată la instanță după intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 și abrogarea

expresă a Legii nr. 19/2000.

Normele de procedură

civilă sunt de imediată aplicare, astfel că în raport de norma specială de competență

instituită prin legea nouă, competența de soluționare a cauzei revine instanței

de la domiciliul reclamantului, în speță Tribunalul Dolj.

Cu privire la

conflictul negativ de competență Înalta Curte reține următoarele:

Cererea dedusă

judecății reprezintă o contestație împotriva unei decizii de recalculare a pensiei

în baza Legii nr. 119/2010, emisă de o casă sectorială de pensii, și anume Casa

de Pensii din cadrul Ministerului Apărării Naționale.

Decizia contestată

în cauză a fost emisă la 31 decembrie 2010, iar sesizarea instanței s-a făcut la

data de 3 februarie 2011.

Art. 156 Legea

nr. 19/2000 prevedea că „Cererile îndreptate împotriva C.N.P.A.S. sau împotriva

caselor teritoriale de pensii se adresează instanței în a cărei rază teritorială

își are domiciliul sau sediul reclamantul. Celelalte cereri se adresează instanței

în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtul".

Legea nr. 19/2000

a fost, însă, abrogată odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 privind

sistemul unitar de pensii publice, respectiv începând cu data de 01 ianuarie 2011,

conform dispozițiilor art. 196 lit. a) Legea nr. 263/2010.

Prin urmare, la

data sesizării instanței era în vigoare Legea nr. 263/2010.

Or, potrivit

alin. (1) al art. 154 Legea nr. 263/2010, „Cererile îndreptate împotriva C.N.P.P.,

a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează

instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul reclamantul,

iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, „Celelalte cereri se adresează instanței

în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtul."

Rezultă că, odată

cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, competența teritorială de soluționare

a cererilor cu privire la deciziile emise de casele de pensii sectoriale, care sunt

fostele case de pensii ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației

și Internelor și S.R.I., s-a modificat în sensul că aceste cereri se soluționează

de către instanța de la domiciliul reclamantului.

Raportat la dispozițiile

art. 725 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora normele de procedură civilă sunt

de imediată aplicare, urmează a se reține că norma de competență aplicabilă în cauză

este cea cuprinsă în art. 154 Legea nr. 263/2010, în vigoare la data sesizării instanței.

În consecință,

față de cele ce preced, instanța competentă teritorial să judece pricina este Tribunalul

Dolj.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică astăzi, 5 decembrie 2012.