ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3410/2006

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 28 februarie 2006, reclamanta B.E. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Suceava, anularea hotărârii nr. 58 din 12 ianuarie 2006, emisă de pârâtă și obligarea acesteia să-i ateste calitatea de beneficiară a prevederilor Legii nr. 189/2000, cu consecința acordării drepturilor compensatorii decurgând din această calitate. În motivarea cererii sale, reclamanta a arătat că îi sunt aplicabile prevederile art. 1 lit. c) și g) din Legea nr. 189/2000, întrucât, în luna martie 1944, împreună cu părinții și sora sa, au fost evacuați ca urmare a pătrunderii armatei sovietice pe teritoriul României, din localitatea de domiciliu, Suceava, în localitatea Beharca, județul Dolj.

Curtea de Apel Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 70 din 12 aprilie 2006, a respins, ca nefondată, acțiunea. Instanța a reținut că soluția se impune, având în vedere că schimbarea domiciliului reclamantei și al familiei sale s-a datorat înaintării frontului și a armatei sovietice, iar nu persecuțiilor exercitate din motive etnice, așa cum impun cerințele art. 1 din Legea nr. 189/2000. Împotriva sentinței, în termen legal, a declarat recurs reclamanta B.E., solicitând, în temeiul dispozițiilor art. 304 pct. 9 și ale art. 312 alin. (3) C. proc. civ., modificarea acestei hotărâri judecătorești, în sensul admiterii acțiunii sale, așa cum a fost formulată.

Recurenta a arătat, în esență, că, prin probele administrate, respectiv declarațiile autentice de martori administrate în cauză și adeverința emisă de Școala cu clasele I - VIII din localitatea Beharca, județul Dolj, a făcut dovada, în condițiile art. 4 alin. (2) din H.G. nr. 127/2002 că, în luna aprilie 1944, ca urmare a faptului că Suceava a fost ocupată de trupele sovietice și tatăl său era militar angajat, au fost nevoiți să-și părăsească localitatea de domiciliu și să se refugieze în localitatea Beharca, județul Dolj, ceea ce reprezintă, în opinia sa, o modalitate de persecuție etnică, ce o încadrează în prevederile art. 1 lit. c) și g) din O.G. nr. 105/1999, așa cum a fost modificată prin Legea nr. 323/2004.

Recursul este nefondat. Potrivit art. 1 lit. c) și g) din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, așa cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 323/2004, de prevederile acestui act normativ beneficiază persoana, cetățean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții etnice, în sensul că a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate ori a fost evacuată din locuința pe care o deținea. Din conținutul textului de lege menționat, rezultă că drepturile compensatorii se acordă persoanelor care, în perioada precizată, din motive etnice, au suferit persecuții materializate sub forma refugiului, expulzării ori strămutării în altă localitate sau a evacuării din locuința pe care o dețineau.

Este, așadar, necesar ca părăsirea, voită sau forțată, de către persoana în cauză a localității sale, să fi fost consecința unor persecuții etnice suferite de aceasta. În speță, din probele administrate, rezultă că refugiul reclamantei în luna martie 1944, din Suceava în Beharca, județul Dolj, împreună cu familia, a avut loc ca urmare a înaintării frontului sovietic, și nu ca urmare a unei persecuții din motive etnice, astfel cum prevăd dispozițiile art. 1 din Legea nr. 189/2000. Ca atare, se constată, că prin corecta stabilire a stării de fapt și respectarea dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 189/2000, instanța de fond a pronunțat o sentință legală și temeinică. Așa fiind, Curtea va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanta B.E. împotriva sentinței civile nr. 70 din 12 aprilie 2006 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 octombrie 2006.