ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 629/2006

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la data de 18 martie 2005, personalul Inspectoratului de Poliție al județului Galați a chemat în judecată Inspectoratul de Poliție al județului Galați, Inspectoratul General al Poliției Române, Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Finanțelor Publice, C.N.A.S. și Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești, solicitând obligarea pârâților la restituirea sumelor de bani, reactualizate, reținute nelegal drept contribuție la asigurările sociale de sănătate, în perioada ianuarie 2000 - până în prezent, urmând ca pe viitor să se instituie obligația de a nu mai fi încasate aceste contribuții.

Cauza a fost înregistrată sub nr. 976/2005, la Tribunalul Galați, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, care, prin încheierea din 20 mai 2005, a dispus suspendarea judecății pentru soluționarea excepției invocate de reclamanți privind nelegalitatea dispozițiilor art. 1 alin. (3) și alin. (4) teza a II-a din H.G. nr. 677/2003. Învestită cu soluționarea excepției de nelegalitate, Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, a pronunțat sentința civilă nr. 96 din 11 octombrie 2005, prin care a admis excepția și a constatat că dispozițiile art. 1 alin. (3) și (4) din H.G. nr. 677/2003, sunt nelegale. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că, potrivit art. 28 lit. c) din Legea nr. 360/2002, privind Statutul polițistului, asistența medicală, psihologică și medicamentele pentru polițiști sunt gratuite.

Se mai arată că hotărârea de guvern citată, deși recunoaște acest principiu, introduce în alin. (3) și (4), obligativitatea pentru polițiști de a plăti contribuție de asigurări sociale de sănătate, prevederi contrare legii în executarea căreia a fost emis actul administrativ cu caracter normativ din 12 iunie 2003. Împotriva sentinței a declarat recurs, pârâtul Ministerul Administrației și Internelor, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Astfel, pârâtul a învederat că asistența medicală gratuită la care se referă art. 28 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 360/2002, înseamnă doar scutirea polițiștilor de la plata serviciilor medicale prestate și a medicamentelor administrate, și nu scutirea de la plata contribuției lunare la fondul asigurărilor sociale de sănătate, care este obligatorie.

Potrivit art. 2 alin. (1) din O.U.G. nr. 150/2002, act normativ care reglementează regimul asigurărilor sociale de sănătate în România, toți cetățenii români cu domiciliul în țară sunt asigurați și au obligația plății contribuției de asigurare. Pârâtul a mai arătat că polițiștii nu se regăsesc printre categoriile de persoane exceptate de la plata contribuției la fondul asigurărilor sociale de sănătate, enumerate limitativ la art. 6 alin. (1) din ordonanță. Prin întâmpinare, reclamanții au susținut că prin obligarea polițiștilor la plata contribuției s-ar lipsi de efecte juridice dispoziția cuprinsă în art. 28 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 360/2002, gratuitatea asistenței medicale fiind, astfel, înlăturată, printr-un act normativ inferior, prin care s-ar excede voinței legiuitorului constituant.

Reclamanții au mai arătat că Legea nr. 360/2002, privind Statutul polițistului, este un act normativ special, cu dispoziții de strictă interpretare, având prioritate în fața unei legi cu caracter general, cum este O.U.G. nr. 150/2002 care, de altfel, deși intrată în vigoare ulterior, nu conține prevederi prin care să fie abrogat sau modificat în mod expres textul art. 28 alin. (1) lit. c). Analizând actele și lucrările dosarului, în raport cu motivele invocate și cu prevederile art. 304 și 304 1 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este fondat, urmând a fi admis și a se dispune casarea sentinței atacate și în fond, respingerea excepției de nelegalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3) și (4) din H.G.

nr. 677/2003. Astfel, potrivit art. 4 alin. (1) din O.U.G. nr. 150/2002, cu modificările și completările ulterioare, sunt asigurați toți cetățenii români cu domiciliul în țară, iar în conformitate cu dispozițiile art. 12 lit. g) din ordonanță, s-a stabilit pentru asigurați, obligația de a achita o contribuție către fondul unic de asigurări sociale de sănătate. Actul normativ prevede limitativ la art. 6 alin. (1) lit. a) - i), categoriile de persoane care beneficiază de asigurare, fără plata contribuției, respectiv persoanele care nu au venituri sau nu pot realiza venituri într-o anumită perioadă, printre acestea neregăsindu-se și polițiștii. De altfel, potrivit art. 3 lit. b) din O.G.

nr. 56/1998, aprobată prin Legea nr. 458/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești, fondul de asigurări de sănătate al acestei case se constituie din contribuția personalului militar și civil, a personalului și magistraților din autoritatea judecătorească în activitate și pensionat și a militarilor angajați din ministerele, instituțiile și structurile prevăzute la art. 1 alin. (1) din ordonanță. Prin urmare, regula generală în sistemul asigurărilor sociale de sănătate este aceea că toți beneficiarii plătesc contribuția, persoanele scutite reprezentând excepția și fiind expres și limitativ enumerate.

În conformitate cu art. 28 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 360/2002, polițiștii au dreptul la asistență medicală și psihologică, proteze, precum și medicamente gratuite. Prin art. 1 alin. (1) din H.G. nr. 677/2003 privind condițiile de acordare în mod gratuit a asistenței medicale și psihologice, a medicamentelor și protezelor, s-a prevăzut că polițistul beneficiază gratuit de aceste servicii și produse, iar prin alin. (3) s-a statuat că aplicarea dispozițiilor alin. (1) și (2) se face în condițiile respectării prevederilor legale privind plata contribuției de asigurări sociale de sănătate. Aceste dispoziții cuprinse în hotărâre nu pot fi interpretate în sensul că sunt contrare Legii nr. 360/2002, textul art. 28 alin. (1) lit. c) neanulând nici direct, nici indirect, obligația polițiștilor de a contribui la fondul asigurărilor de sănătate, instituită prin legea generală în domeniu.

Curtea nu poate primi susținerea că prin Legea nr. 360/2002, legiuitorul a înțeles să stabilească pentru polițiști, dispoziții speciale, de favoare, care trebuie aplicate cu prioritate în raport cu principiul aplicării legii speciale, cât timp însăși Legea privind Statutul polițistului face trimitere la norma generală, pentru aspectele nereglementate de legea specială, aceasta completându-se cu legea generală care este O.U.G. nr. 150/2002. Fiind derogatorie de la dreptul comun, norma specială este de strictă interpretare, deci nu poate fi aplicată, prin analogie, la situații care nu se încadrează în prevederile sale și care sunt guvernate de normele generale. Astfel, toți asigurații din sistemul asigurărilor sociale de sănătate beneficiază de asistență medicală gratuită, cu condiția plății contribuției la asigurările sociale de sănătate, de care sunt scutite numai categoriile de persoane exceptate expres prin O.U.G.

nr. 150/2002. Prin urmare, gratuitățile la care se referă Legea nr. 360/2002, se acordă potrivit H.G. nr. 677/2003, fără ca polițiștii să fie scutiți de plata contribuției la asigurările sociale de sănătate. De altfel, prin decizia nr. III din 16 ianuarie 2006 din dosarul nr. 25/2005, aflată în curs de redactare în vederea publicării, Înalta Curte de Casație și Justiție, secțiile unite, a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a pronunțat o decizie în aplicarea dispozițiilor art. 9 lit. b) din Legea nr. 80/1995 și art. 28 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 360/2002. Astfel, Curtea a hotărât că atât cadrele militare active, cât și polițiștii, beneficiază de asistență medicală gratuită și de medicamente gratuite, potrivit reglementărilor din legile speciale, numai dacă au fost respectate dispozițiile cu caracter general cuprinse în Legea nr. 145/1997 și, respectiv, în O.U.G.

nr. 150/2002, privind achitarea cotelor de contribuție lunară la fondul asigurărilor sociale de sănătate la care se face referire prin H.G. nr. 270/1999 și H.G. nr. 677/2003. În raport cu cele expuse mai sus, Curtea va admite recursul declarat de Ministerul Administrației și Internelor, va casa sentința atacată și va respinge, ca neîntemeiată, excepția de nelegalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1) și (3) din H.G. nr. 677/2003.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Ministerul Administrației și Internelor împotriva sentinței civile nr. 96 din 11 octombrie 2005 a Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal. Casează sentința atacată și în fond, respinge excepția de nelegalitate, ca neîntemeiată. Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 februarie 2006.