A DOUA SECȚIUNE DE Cerere nr. 69157/01 prezentată de Neval BUCAK și Ferhat Ali BUCAK împotriva Turciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care are loc la 29 august 2006 într-o cameră compusă din dnii J.-P.
Costa președinte Cabral Barreto Türmen Ugrekhelidze mei Mularoni Fura-Sandström, Popović, judecători și dl Dolle, graffière de secțiune Având în vedere cererea menționată mai sus formulată la 26 februarie 2001, având în vedere decizia Curții de a invoca art. 29 alineatul (3) din convenție și de a examina în comun admisibilitatea și fondul cauzei, având în vedere observațiile prezentate de guvernul pârât și cele prezentate ca răspuns de reclamanți, având în vedere declarațiile formale de acceptare a unui regulament confidențial al cauzei, După ce a deliberat, face următoarea decizie ÎN FAVOAREA recurentelor, dl Neval Bucak și dl Ferhat Ali Bucak, sunt cetățeni turci, născuți în 1964 și, respectiv, în 1962; aceștia sunt reprezentați în fața Curții de către dl Ahmet Tüysüz, avocat în Șanläurfa.
În 1991, loturile de terenuri situate în Siverek și aparținând a opt coproprietari, inclusiv reclamanții, au fost inundate de apele barajului d La 23 februarie 1999, acestea au formulat o a doua cerere în același sens. Tribunalul a decis să se alăture ambelor cauze. Prin hotărârea din 16 noiembrie 1999, tribunalul a primit cererile și a condamnat administrația națională a apelor ( 000 TRL în ceea ce privește acțiunea introdusă la 27 februarie 1998 2) 69 285 377 732 TRL în ceea ce privește acțiunea introdusă la 23 februarie 1999. Aceste sume au fost însoțite de dobânzi simple la rata legală de 50 % laan, calculată pornind de la datele de introducere a acțiunilor aferente. În urma recursului formulat de administrație, Curtea de Casație a infirmat hotărârea instanței pentru viciul de procedură.
La 30 mai 2000, tribunalul s-a conformat la Tribunalul de Casație și s-a corectat. Hotărârea, astfel repetată în fond, a fost confirmată la 9 octombrie 2000 de Curtea de Casație. La 26 iulie 2001, data la care suma de 417 588 280 000 TRL a fost plătită tuturor coproprietarilor. În data de 30 mai 2006, Curtea a primit de la guvern următoarea declarație: Neval Bucak și domnul Ferhat Ali Bucak, Guvernul Republicii Turcia oferă părților interesate, ex gratia , suma globală de 16 000 USD (șaisprezece mii de dolari americani) care acoperă, de asemenea, cheltuielile și cheltuielile de judecată suportate. Această sumă nu va fi supusă nici unui impozit sau unei alte taxe la momentul respectiv.
Plata va avea loc în termen de trei luni de la data [notificării] deciziei Curții pronunțate în conformitate cu art. 37 alin. În cazul în care nu se efectuează plata în termenul menționat, Ö s Õ angajat să plătească, de la expirarea acestuia și până la plata efectivă a sumei în cauză, o dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene aplicabile pentru această perioadă, plus trei puncte procentuale. Tüysüz a transmis declarația primită la 5 mai 2006 : În calitate de reprezentant al reclamanților, dl Neval Bucak și dl Ferhat Ali Bucak, am luat cunoștință de declarația guvernului Republicii Turcia, făcută în vederea unei soluționări pe cale amiabilă a cauzei având ca origine cererea nr. 69157/01 și conform căreia este pregătit să plătească părților interesate, ex gratia , o sumă totală de 16 000 USD (șaisprezece mii de dolari americani) care acoperă, de asemenea, cheltuielile și cheltuielile suportate.
De asemenea, observ că plata va avea loc în termen de trei luni de la data [notificării] deciziei Curții pronunțate în conformitate cu art. 37 alineatul (1) litera (a) și (c) din Convenția europeană a drepturilor persoanelor fizice și că, în lipsa plății în termenul menționat, guvernul va plăti un interes simplu în condițiile prevăzute în această privință. J a acceptat această propunere după consultarea adecvată a reclamanților care, în consecință, renunță la orice altă pretenție împotriva Turciei cu privire la faptele inițiale ale cererii. Curtea ia act de regulamentul amiabil la care au ajuns părțile. Curtea consideră că acesta se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum le recunosc convenția și protocoalele sale și nu are nici un temei de ordine publică care să justifice continuarea examinării cererii [art. 37 alineatul (1) in fine] În consecință, este necesar să se pună capăt aplicării art. 29 alin. (3) din Convenție și să se șteargă cazul din rol.
Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să șteargă cererea de rol. Dolle J.-P.
DÉCISION Requête n o 69157/01 présentée par Neval BUCAK et Ferhat Ali BUCAK contre la Turquie La Cour européenne des Droits de l’Homme (deuxième section), siégeant le 29 août 2006 en une chambre composée de : MM. J.-P.
Costa , président , I. Cabral Barreto , R. Türmen , M. Ugrekhelidze , M mes A. Mularoni , E. Fura-Sandström, M. D. Popović, juges , et de M me S. Dollé, greffière de section , Vu la requête susmentionnée introduite le 26 février 2001, Vu la décision de la Cour de se prévaloir de l’article 29 § 3 de la Convention et d’examiner conjointement la recevabilité et le fond de l’affaire, Vu les observations soumises par le gouvernement défendeur et celles présentées en réponse par les requérants, Vu les déclarations formelles d’acceptation d’un règlement amiable de l’affaire, Après en avoir délibéré, rend la décision suivante : EN FAIT Les requérants, M me Neval Bucak et M. Ferhat Ali Bucak, sont des ressortissants turcs, nés respectivement en 1964 et en 1962. Ils sont représentés devant la Cour par M e Ahmet Tüysüz, avocat à Șanlıurfa.
En 1991, des lots de terrains sis à Siverek et appartenant à huit copropriétaires dont les requérants, furent inondés par les eaux du barrage d’Atatürk. Le 27 février 1998, aucune procédure d’indemnisation n’étant intervenue, les copropriétaires saisirent le tribunal de grande instance de Siverek (« le tribunal ») d’une demande en réparation pour l’expropriation de facto de leurs biens communs. Le 23 février 1999, ceux-ci formulèrent une deuxième demande au même titre. Le tribunal décida de joindre les deux affaires.
Par un jugement du 16 novembre 1999, le tribunal accueillit les demandes et condamna l’administration nationale des eaux (« l’administration ») à verser aux copropriétaires la somme de 157 285 377 732 anciennes livres turques (TRL) ainsi ventilée : 1) 88 000 000 000 TRL quant à l’action introduite le 27 février 1998 2) 69 285 377 732 TRL quant à l’action introduite le 23 février 1999. Ces sommes étaient assortie d’intérêts moratoires simples au taux légal de 50 % l’an, à calculer à partir des dates d’introduction des actions y afférentes. A la suite du pourvoi formé par l’administration, la Cour de cassation infirma le jugement du tribunal pour vice de procédure. Le 30 mai 2000, le tribunal se conforma à l’arrêt de cassation et se corrigea.
Le jugement, ainsi réitéré au fond fut confirmé le 9 octobre 2000 par la Cour de cassation. L’indemnité accordée, majorée des intérêts moratoires, fut versée à l’ensemble des copropriétaires le 26 juillet 2001, date à laquelle le montant s’élevait à 417 588 280 000 TRL au total. EN DROIT Le 30 mai 2006, la Cour a reçu du Gouvernement la déclaration suivante : « Je déclare qu’en vue d’un règlement amiable de l’affaire ayant pour l’origine la requête n o 69157/01 introduite par M me Neval Bucak et M. Ferhat Ali Bucak, le Gouvernement de la République de Turquie offre de verser aux intéressés, ex gratia , la somme globale de 16 000 USD (seize mille dollars américains) couvrant également les frais et dépens encourus.
Cette somme ne sera soumise à aucun impôt ni à une quelconque autre charge fiscale à l’époque pertinente. Le versement aura lieu dans les trois mois suivant la date de la [notification de la] décision de la Cour rendue conformément à l’article 37 § 1 a) et c) de la Convention européenne des Droits de l’Homme. Le paiement vaudra règlement définitif de la cause. A défaut de paiement dans ledit délai, le Gouvernement s’engage à verser, à compter de l’expiration de celui-ci et jusqu’au paiement effectif de la somme en question, un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne applicable pour cette période, augmenté de trois points de pourcentage.
» De son côté, M e Tüysüz, a fait parvenir la déclaration que voici, reçue le 5 mai 2006 : « En ma qualité de représentant des requérants, M me Neval Bucak et M. Ferhat Ali Bucak, j’ai pris connaissance de la déclaration du Gouvernement de la République de Turquie, faite en vue d’un règlement amiable de l’affaire ayant pour origine la requête n o 69157/01 et selon laquelle il est prêt à verser aux intéressés, ex gratia , une somme globale de 16 000 USD (seize mille dollars américains) couvrant également les frais et dépens encourus. Je note également que le versement aura lieu dans les trois mois suivant la date de la [notification de la] décision de la Cour rendue conformément à l’article 37 § 1 a) et c) de la Convention européenne des Droits de l’Homme et qu’à défaut de paiement dans ledit délai, le Gouvernement versera un intérêt simple dans les conditions prévues à cet égard.
J’accepte cette proposition après avoir dûment consulté les requérants qui, en conséquence, renoncent à toute autre prétention à l’encontre de la Turquie à propos des faits à l’origine de la requête. Nous déclarons l’affaire définitivement réglée. » La Cour prend acte du règlement amiable auquel sont parvenues les parties. Elle estime que celui-ci s’inspire du respect des droits de l’homme tels que les reconnaissent la Convention et ses protocoles et n’aperçoit par ailleurs aucun motif d’ordre public justifiant de poursuivre l’examen de la requête (article 37 § 1 in fine de la Convention). En conséquence, il convient de mettre fin à l’application de l’article 29 § 3 de la Convention et de rayer l’affaire du rôle.
Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité, Décide de rayer la requête du rôle. S. Dollé J.-P. C OSTA Greffière Président