ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 13.05.2008

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2922/2008

HOTĂRÂRE
13.05.2008
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2922/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la 16 martie 2007, Direcția Generală de

Pașapoarte, a solicitat instanței, în baza dispozițiilor art. 38, art. 39 și art.

52 din Legea nr. 248/2005 restrângerea exercitării dreptului la liberă

circulație al pârâtului Ioniță Petre, returnat din Ungaria, la data de 1

decembrie 2006 în baza Acordului de readmisie încheiat de România cu această

țară, ratificat prin Legea nr. 230/2002.

Prin sentința nr. 709/F din 18 mai

2007, Tribunalul București, secția a V-a civilă, a respins acțiunea cu

motivarea că returnarea pârâtului din Ungaria, nu reprezintă o împrejurare de

natură a justifica persistența unei ingerințe atât de semnificative în

libertatea de circulație a celei în cauză, această ingerință neputând fi

privită ca necesară într-o societate democratică și proporțională cu scopul

urmărit prin aplicarea ei.

În esență cu aceeași motivare,

Curtea de Apel București, secția a IX-a civilă, prin decizia nr. 269/A din 2

noiembrie 2007, a respins ca nefondat apelul reclamantei.

În cauză a declarat recurs în termen

legal, reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte care, fără a indica temeiul

pe care-și fundamentează calea extraordinară de atac, susține în esență că

soluția este greșită întrucât măsura dispusă prin art. 38 lit. a) din Legea nr.

248/2005 se circumscrie situațiilor expres și limitativ prevăzute în art. 53

din Constituție, respectiv apărarea securității naționale și a ordinii publice,

având în vedere că problema controlului migrației ilegale din România spre

statele europene prezintă interes atât pe plan intern cât și extern.

Recursul se privește ca nefondat,

urmând a fi respins în considerarea următoarelor argumente:

Potrivit art. 4-6 din Directiva nr.

38 din 29 aprilie 2004 a Parlamentului European și Consiliului Uniunii

Europene, cetățenii acestei uniuni (prin urmare și cetățenii români, cu

începere de la 1 ianuarie 2007) au dreptul de a intra, de a rămâne timp de 3

luni și de a ieși de pe teritoriul altui stat membru, fără nici o condiționare

sau formalitate, alta decât aceea de a deține o carte de identitate sau un

pașaport.

În baza art. 27-33 din aceeași

Directivă, cetățenilor Uniunii Europene li se poate restricționa dreptul la

libera circulație și de rezidență pe teritoriul unui stat membru numai pentru

motive de ordine, securitate sau sănătate publică, de regulă în modalitățile

refuzului de a acorda dreptul de intrare sau a expulzării, aplicate de statul

afectat.

Aceste norme au fost transpuse, de

altfel, în legislația internă prin O.U.G. nr. 102/2005 prin libera circulație

pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale U.E. și Spațiului

Economic European.

Textul art. 38 lit. a) din Legea nr. 248/2005, prin care se stipulează o

modalitate suplimentară de restrângere a dreptului la liberă circulație în

cazul returnării unui cetățean român în temeiul unui acord de readmisie, are un

caracter discriminatoriu în raport cu regimul de care beneficiază ceilalți

cetățeni ai U.E. și se situează în afara ipotezelor strict și limitativ

prevăzute prin dispozițiile art. 27 din Directiva nr. 38 din 29 aprilie 2004,

devenită aplicabilă în baza art. 20 alin. (2) din Constituție.

Cum legislația comunitară,

prioritară în speță, nu permite restricționarea dreptului discutat decât în

condițiile art. 27 din Directivă, excluzând rațiuni de ordin economic, de

imagine ori cu caracter preventiv și cum simpla neîndeplinire de către pârât a

formalităților privind intrarea ori șederea în Ungaria neînsoțită de alte probe

nu constituie, în sine, o conduită de natură să afecteze ordinea și securitatea

publică a acestui stat, soluția instanțelor, se justifică.

Așa fiind, recursul urmează a se

respinge.

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte împotriva deciziei

civile nr. 269/ A din 2 noiembrie 2007 a Curții de Apel București, secția a

IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 mai 2008.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2008-04-01
0,97
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2159/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la 6 iunie 2007 Direcția Generală de Pașapoarte a solicitat instanței, în baza dispozițiilor art. 38, art. 39 și art. 52 din Legea
ÎCCJ 2008-02-19
0,97
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1076/2008
Deliberând în condițiile art. 256 C. proc. civ. asupra recursului de față, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la 23 mai 2007, Direcția Generală de Pașapoarte, a solicitat instanței, în baza dispozițiilor art. 38, art. 39 și art.
ÎCCJ 2008-05-13
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2918/2008
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la 13 august 2007, Direcția Generală de Pașapoarte, a solicitat instanței, în baza dispozițiilor art. 38, art. 39 și art. 52 din L
ÎCCJ 2008-11-19
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7222/2008
e de lege. Apelul declarat de reclamantă împotriva sentinței tribunalului a fost respins prin decizia nr. 341 din 25 aprilie 2008 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă. Împotriva deciziei dată în apel a declarat recur
ÎCCJ 2008-01-16
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 201/2008
o împrejurare de natură a justifica persistența unei ingerințe atât de semnificative în libertatea de circulație a acestuia. În acest sens, instanța a considerat aplicabile dispozițiile art. 39 din Tratatul Comunității Europene. Apelul decl
Sursă