ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1932/2008

Deliberând, asupra recursului de

față, în condițiile art. 256 C. proc. civ., constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1659 din 27

noiembrie 2006, Tribunalul Botoșani a admis în parte acțiunea formulată de

reclamanta B.V., în contradictoriu cu pârâta Primăria municipiului Dorohoi, a

anulat dispoziția nr. 346 din 11 mai 2006 emisă de pârâtă și a obligat pârâta

să emită o nouă dispoziție prin care să propună acordarea de măsuri reparatorii

în echivalent, reclamantei, pentru terenul în suprafață de 562 mp, situat în

Dorohoi, județul Botoșani.

Pentru a pronunța această hotărâre,

tribunalul a reținut că la data de 25 iunie 1973 a fost încheiată o convenție

între C.F. și C.A., respectiv B.D. și B.V. privind înstrăinarea unui imobil

(construcție și 2500 mp teren), situat în Dorohoi, iar prin sentința civilă nr.

3636 din 24 noiembrie 1998, Judecătoria Dorohoi a constatat că a avut loc

vânzarea-cumpărarea imobilului și a dispus că hotărârea ține loc de act de

vânzare-cumpărare.

B.D. a decedat la data de 5 ianuarie

10/2001, a notificat Prefectura Botoșani, solicitând despăgubiri pentru terenul

în suprafață de 580 mp, preluat abuziv de către stat.

Notificarea a fost trimisă Primăriei

municipiului Dorohoi la data de 20 decembrie 2005, iar pârâta, prin dispoziția

nr. 346 din 11 mai 2006, a respins-o motivat de faptul că reclamanta nu a

respectat dispozițiile art. 23 din Legea nr. 10/2001 și nu a făcut dovada că

până în anul 1998 a fost proprietara terenului.

Potrivit constatărilor expertului

C.M., pe terenul în suprafață de 562 mp, din suprafața de 2500 mp cumpărată de

reclamantă, se află blocul nr.12, și o alee de acces.

S-a mai reținut, că reclamanta nu a

prezentat documente privind preluarea terenului în suprafață de 562 mp, însă,

potrivit art. 2 lit. i) din Legea nr. 10/2001, sunt considerate imobile supuse

prevederilor acestei legi cele preluate de stat fără titlu valabil.

Curtea de Apel Suceava, prin decizia

civilă nr. 132 din 24 aprilie 2007, a respins apelul declarat de Primăria

municipiului Dorohoi împotriva acestei sentințe, reținând că excepția lipsei

calității procesuale pasive a pârâtei „nu este dată, în condițiile în care

dispoziția contestată de către reclamantă a fost emisă de către Primăria

municipiului Dorohoi”. Excepția nu a fost invocată la instanța de fond, iar

apelul a fost declarat de Primăria municipiului Dorohoi, în calitate de pârâtă.

S-a mai reținut că prima instanță a

făcut o corectă apreciere a probelor administrate și aplicare a legii, deoarece

prin sentința civilă nr. 3636 din 24 noiembrie 1998 a Judecătoriei Dorohoi s-a

validat vânzarea-cumpărarea consemnată în înscrisul sub semnătură privată datat

25 iunie 1973.

Această hotărâre este opozabilă

moștenitorilor defuncților vânzători și intrată în puterea lucrului judecat,

iar obiecțiunile formulate de pârâtă privind amplasamentul exact al terenului

ce a aparținut reclamantei corect au fost respinse, pentru că s-a invocat

imposibilitatea identificării amplasamentului, fără să se indice erorile pe

care expertul desemnat de instanță le-ar fi săvârșit.

În privința preluării terenului,

față de susținerea reclamantei că s-a făcut fără titlu, pârâta era ținută să

facă dovada contrară, iar împrejurarea că reclamanta a fost înscrisă în

evidențele primăriei cu o suprafață de teren mai mică decât cea indicată în acțiune

este lipsită de relevanță.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs Primăria municipiului Dorohoi care, invocând art. 304 pct. 9 și 7 C.

proc. civ., a arătat motivele pentru care a criticat în apel sentința primei

instanțe și a susținut că nu există documente certe, anterioare anului 1989,

care să facă dovada dreptului de proprietate pentru terenul în suprafață de

2500 mp, că, în lipsa actului de trecere la stat și a unei schițe orientative a

actului de vânzare-cumpărare, expertul nu putea să determine cu certitudine

faptul că pe suprafața de teren proprietatea reclamantei este construit un bloc

de locuințe și că instanțele de fond și apel au respins cererea ca expertul să

arate modalitatea de identificare cu precizie a vechiului amplasament.

S-a mai arătat, că nu s-a pus în

discuția părților excepția lipsei calității procesuale pasive a primăriei și a

susținut recurenta că primăria nu are calitate procesuală, deoarece, conform

art. 19 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, modificată și completată prin Legea

nr. 286/2001, unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de

drept public cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu, iar art. 91

din lege prevede că primarul, viceprimarul, secretarul unității

administrativ-teritoriale și aparatul de specialitate al primarului constituie

o structură funcțională cu activitate permanentă, denumită primăria comunei,

orașului sau municipiului, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului

local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale

colectivității locale.

Recurenta a mai susținut că excepția

lipsei calității procesuale pasive trebuia pusă în discuție din oficiu și că

municipiul Dorohoi avea de drept calitate procesuală, iar întâmpinarea și toate

actele de procedură au fost făcute în numele municipiului.

Intimata a formulat întâmpinare prin

care a cerut să se respingă recursul.

Analizând recursul, în limita

criticilor formulate care fac posibilă încadrarea în art. 304 pct. 5 și 9 C.

proc. civ., se constată că este întemeiat.

Recurenta a invocat și art. 304 pct.

7 C. proc. civ., însă nu a formulat critici care să facă posibilă încadrarea în

acest text.

Sentința tribunalului și decizia

atacată au fost date cu nesocotirea prevederilor art. 21 din Legea nr. 10/2001,

republicată.

Potrivit actelor depuse la dosar,

intimata-reclamantă a notificat în termenul legal Prefectura județului Botoșani

care, după modificarea Legii nr. 10/2001, prin Legea nr. 247/2005, cu adresa

nr. 16277/2700/2132/2005-12-20, a transmis notificarea Primăriei municipiului

Dorohoi.

Dispoziția prin care s-a soluționat

notificarea a fost emisă la data de 11 mai 2006, acțiunea a fost înregistrată

la tribunal la data de 26 mai 2006, iar reclamanta a precizat că formulează

plângere împotriva dispoziției de respingere emisă de Primarul municipiului

Dorohoi „înregistrată la nr. 346 din 11 mai 2006”.

Acțiunea nu a fost formulată în

contradictoriu cu Primăria municipiului Dorohoi, iar la data de 26 mai 2006

când s-a înregistrat cererea, primăria nu avea calitate de entitate obligată să

soluționeze notificarea.

În cadrul de aplicare al Legii nr.

10/2001, primăriei i-a fost conferită calitatea de entitate obligată la

restituire, prin art. 20 alin. (3) din lege, însă, textul modificat prin Legea

nr. 247/2005, devenit art. 21 alin. (3), nu-i mai conferă această calitate.

Articolul 21 alin. (3) din Legea nr.

10/2001, republicată, dispune „În cazul imobilelor deținute de unitățile

administrativ-teritoriale restituirea în natură sau prin echivalent către

persoana îndreptățită se face prin dispoziția motivată a primarilor, respectiv

a primarului general al municipiului București ori, după caz, a președintelui

Consiliului Județean”.

Deși dispoziția contestată a fost

emisă, conform textului citat, de Primarul municipiului Dorohoi ca reprezentant

al municipiului Dorohoi, greșit s-a reținut prin decizia atacată că Primăria

municipiului Dorohoi are calitate procesuală pasivă, pentru că aceasta a emis

dispoziția.

În dispoziție există precizarea

„Primarul municipiului Dorohoi dispune”, pe dispoziție este aplicată ștampila

„JUDEȚUL BOTOȘANI, MUNICIPIUL DOROHOI, PRIMAR”, iar la tribunal actele de

procedură au fost îndeplinite în numele municipiului Dorohoi.

La fila 66 din dosarul tribunalului

se află delegația dată consilierului juridic pentru a asigura reprezentarea

municipiului Dorohoi, întâmpinarea aflată la fila 67 dosar este formulată de

municipiul Dorohoi, iar obiecțiunile la raportul de expertiză, de asemenea, au

fost formulate de municipiul Dorohoi.

Față de faptul că recurenta nu are

calitate de entitate obligată să soluționeze notificarea, greșit tribunalul,

soluționând pricina în contradictoriu cu aceasta, a obligat-o să emită o nouă

dispoziție.

Soluția pronunțată de tribunal,

precum și decizia atacată, prin care s-a păstrat sentința apelată, sunt date cu

aplicarea greșită a art. 21 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, republicată,

deoarece fiind contestată dispoziția emisă de primar fără ca Primăria

municipiului Dorohoi să fie chemată în judecată prin acțiune, pricina trebuia

soluționată în contradictoriu cu entitatea prevăzută de acest text și nu cu

recurenta, care nu are calitate de entitate obligată să soluționeze

notificarea.

Pentru considerentele expuse, fără a

se analiza celelalte critici formulate de recurentă, recursul declarat de Primăria

municipiului Dorohoi va fi admis, vor fi casate ambele hotărâri pronunțate în

cauză și se va trimite pricina, spre rejudecare, la prima instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de Primăria

municipiului Dorohoi, județul Botoșani.

Casează decizia nr. 132 din 24 aprilie

2007 a Curții de Apel Suceava, secția civilă, și sentința nr. 1659 din 27

noiembrie 2006 a Tribunalului Botoșani, secția civilă.

Trimite cauza spre rejudecare la

Tribunalul Botoșani.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 martie 2008.