ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8120/2007

Deliberând în condițiile art. 256 C. proc. civ. asupra recursului de față constată următoarele: La 25 octombrie 2006 reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte a cerut suspendarea pe timp de până la 5 ani a exercitării dreptului la liberă circulație în străinătate de către pârâtul H.S.M. ca urmare a faptului că a fost returnat din Germania la data de 13 iulie 2006 după ce, prin hotărâre judecătorească anterioară, îi fusese restrânsă până la data de 19 august 2006 exercitarea dreptului la liberă circulație în țările membre ale Uniunii Europene. Cererea a fost respinsă ca nefondată prin sentința civilă nr. 1383 din 30 octombrie 2006 pronunțată de Tribunalul București, secția a IV-a civilă.

Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a pronunțat decizia civilă nr. 63 din 31 ianuarie 2007, prin care a admis apelurile declarate de reclamantă și Parchetul de pe lângă Tribunalul București și a schimbat în tot sentința primei instanțe în sensul că a admis cererea introdusă de reclamantă și a suspendat pentru o durată de 2 ani exercitarea dreptului pârâtului la libera circulație pe teritoriul Germaniei. La 20 martie 2007 Direcția Generală de Pașapoarte a cerut Curții de Apel București în temeiul art. 281 1 alin. (1) C. proc. civ. să lămurească înțelesul și aplicarea deciziei civile nr. 63/2007, scop în care a susținut că dispozitivul acesteia contravine prevederilor art. 3 alin. (2), art. 40 lit. a) și art. 42 alin. (1) din Legea nr. 248/2005, deoarece măsura luată împotriva pârâtului a fost limitată numai la teritoriul Germaniei, deși textele legale invocate reglementează suspendarea exercitării dreptului la liberă circulație în străinătate.

Cererea astfel motivată a fost respinsă ca neîntemeiată prin încheierea dată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în camera de consiliu din 2 mai 2007. Împotriva celei din urmă încheieri a declarat recurs Direcția Generală de Pașapoarte solicitând schimbarea ei în tot în sensul admiterii cererii și dispunerii suspendării dreptului pârâtului la libera circulație în străinătate. Dezvoltând recursul, susarătata Direcție a redat mai întâi conținutul prevederilor art. 3 alin. (2), art. 40 lit. d) și art. 42 alin. (1) din Legea nr. 248/2005, arătând că decizia civilă nr. 63/2007 contravine acestora, astfel încât nu poate fi pusă în executare, ceea ce, în opinia sa, justifica admiterea cererii de lămurire, constituind și motiv de nelegalitate a încheierii prin care acea cerere a fost respinsă.

Examinând recursul instanța supremă constă cele ce succed. Conform art. 281 1 alin. (1) C. proc. civ., în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori acesta cuprinde dispoziții potrivnice, părțile pot cere instanței care a pronunțat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispozițiile potrivnice. Prima din ipotezele reglementate prin textul citat, invocată ca temei al cererii dedusă judecății, presupune așadar ca dispozitivul hotărârii să fie echivoc sau neclar. Nu este cazul în speță, dispozitivul hotărârii a cărui lămurire s-a cerut nefiind pasibil de interpretări nici în privința înțelesului, nici în cea a întinderii sau aplicării lui, având un conținut extrem de limpede și precis în sensul că măsura dispusă în contra pârâtului vizează numai teritoriul unui anumit stat.

Faptul că asemenea limitare contravine legii nu deschide calea utilizată de reclamantă, atare nelegalitate a hotărârii date în apel constituind numai motiv de recurs în contra acesteia, dar reclamanta nu a utilizat calea de atac a recursului. Ca urmare, pe deplin legal instanța care în apel a rezolvat fondul în modul mai sus descris a refuzat să admită cererea de lămurire a unui dispozitiv nepretabil unei asemenea operațiuni juridice. Nefiind astfel nici o nelegalitate în sensul cerut pe calea prezentului recurs, acesta va fi respins potrivit cu art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge recursul declarat de reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte împotriva încheierii din camera de consiliu din data de 2 mai 2007 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 noiembrie 2007.