ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 534/2007

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea în contencios administrativ

înregistrată la Curtea de Apel Constanța sub nr. 2158/36/2006-508/ CA din 10

mai 2006 reclamantul M.I. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Casa

Județeană de Pensii Tulcea, anularea Hotărârii nr. 5564 din 31 ianuarie 2006

emisă de pârâtă și stabilirea calității sale de beneficiar al prevederilor art.

1 lit. c) Legea nr. 189/2000.

Curtea de Apel Constanța, secția

comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, prin

sentința civilă nr. 590/ CA din 18 septembrie 2006 a admis acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul M.I. în contradictoriu cu pârâta

Casa Județeană de Pensii Tulcea. A anulat Hotărârea nr. 5564 din 31 ianuarie

2006 emisă de pârâtă. A constatat că reclamantul M.I. beneficiază de drepturile

prevăzute de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, pentru perioada 28

octombrie 1944 – 6 martie 1945, începând cu data de 1 aprilie 2006.

În motivarea soluției s-a reținut

că, reclamantul s-a născut în perioada în care părinții săi se aflau strămutați

din motive etnice, din Cadrilater, având aceleași condiții precare și

privațiuni ca și familia sa.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat în termen recurs - pârâta Casa Județeană de Pensii Tulcea, criticând-o

pentru nelegalitate, susținând în esență că întrucât reclamantul nu era născut

în anul 1940 când a avut loc schimbul de populație între Bulgaria și România,

nu poate să susțină că a fost nevoit să-și schimbe domiciliul în altă

localitate și deci nu poate să beneficieze de drepturile acordate prin Legea nr.

189/2000.

Examinând sentința atacată

în raport cu critica formulată, probele administrate în cauză, precum și

dispozițiile legale incidente pricinii, se constată că recursul este nefondat.

Este necontestat că reclamantul

s-a născut la data de 28 octombrie 1944 în comuna Filimon Sârbu, județul Tulcea,

părinții săi M.F. și M.Z. făcând obiectul unui schimb de populație, urmare

Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la 6 septembrie 1940 la Craiova.

Potrivit prevederilor art. 1

din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de

prevederile acestei ordonanțe, persoana - cetățean român, care în perioada

regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a suferit persecuții etnice, aflându-se în una din situațiile enumerate în actul normativ.

Din interpretarea

teleologică a prevederilor ordonanței rezultă că, atât obiectul cât și scopul

reglementării îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii pentru

prejudiciile suferite persoanelor persecutate de regimurile respective în

perioada arătată, din motive etnice.

Având în vedere că

legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi compensatorii să se bucure toate

persoanele - cetățeni români, care au avut de suferit consecințele

persecuțiilor exercitate din motive etnice, prin persoană persecutată trebuie

înțeleasă atât persoana care a suferit acele persecuții în mod nemijlocit, cât

și acelea care au suferit persecuțiile respective în mod indirect, prin

consecințele care s-au răsfrânt asupra lor.

Acesta este cazul copiilor

care s-au născut în perioada în care părinții lor s-au refugiat sau au fost

strămutați, ca urmare a unor persecuții din motive etnice și au suferit astfel toate

consecințele nefavorabile ce au decurs din această situație.

Or, în cauză este

necontestat că reclamantul, care s-a născut ulterior datei la care părinții săi

au fost strămutați din localitatea de domiciliu, din Bulgaria în România a

suferit aceleași consecințe nefavorabile și prejudicii pe care le-a suferit

familia sa, ca urmare a persecuțiilor etnice exercitate.

Că legiuitorul a urmărit să

acorde drepturi compensatorii tuturor celor care au fost victime și/ sau au

avut de suferit ca urmare a persecuțiilor din motive etnice, rezultă și din

împrejurarea că, astfel de drepturi au fost acordate prin art. 3 din O.G. nr. 105/1999

și soțului supraviețuitor.

Deci, dacă legiuitorul a înțeles să

acorde o îndemnizație lunară soțului supraviețuitor, care nu a suferit

persecuțiile și nici consecințele persecuțiilor din motive etnice, a fortiori

trebuie să beneficieze de aceleași drepturi compensatorii copilul care, fiind născut

în perioada refugiului/ strămutării părinților săi a suferit în mod direct

toate consecințele nefavorabile care s-au răsfrânt asupra familiei sale, ca

urmare a persecuțiilor etnice.

În consecință, soluția

pronunțată de Instanța de Fond este legală și temeinică, iar recursul nefondat

urmează a fi respins în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de Casa Județeană de Pensii Tulcea împotriva sentinței civile nr. 590/ CA din

18 septembrie 2006 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și

fluvială, contencios administrativ și fiscal ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 30 ianuarie 2007.