ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1161/2013

Din examinarea

lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 8

februarie 2011, T.C. a solicitat anularea Deciziei de recalculare a pensiei din

31 decembrie 2010 emisă de Casa de Pensii a Ministerului Apărării Naționale,

menținerea drepturilor de pensie stabilite prin Decizia din 14 mai 2009 emisă,

de asemenea, de intimată și plata diferenței dintre pensiile stabilite prin

cele două decizii, la care să se adauge dobânda legală calculată de la 1

ianuarie 2011 și până la repunerea în plată a deciziei de pensionare din 14 mai

2009.

Prin Sentința nr.

4764 din 30 martie 2011, Tribunalul Dolj, secția conflicte de muncă și

asigurări sociale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea

Tribunalului București, în raport de prevederile art. 156 din Legea nr.

19/2000.

Prin Sentința nr.

10590 din 29 noiembrie 2012, Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de

muncă și asigurări sociale, și-a declinat, la rândul său, competența în

favoarea Tribunalului Dolj, în raport de dispozițiile art. 154 alin. (1) din

Legea nr. 263/2010 și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a

înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Cu privire la

conflictul negativ de competență Înalta Curte reține următoarele:

Cererea dedusă

judecății reprezintă o contestație împotriva unei decizii de recalculare a pensiei

în baza Legii nr. 119/2010, emisă de o casă sectorială de pensii, și anume Casa

de Pensii din cadrul Ministerului Apărării Naționale.

Decizia contestată în

cauză a fost emisă la 31 decembrie 2010, iar sesizarea instanței s-a făcut la

data de 8 februarie 2011.

Art. 156 din Legea

nr. 19/2000 prevedea că „Cererile îndreptate împotriva C.N.P.A.S. sau împotriva

caselor teritoriale de pensii se adresează instanței în a cărei rază

teritorială își are domiciliul sau sediul reclamantul. Celelalte cereri se adresează

instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul

pârâtul".

Legea nr. 19/2000 a

fost, însă, abrogată odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 privind

sistemul unitar de pensii publice, respectiv începând cu data de 01 ianuarie

2011, conform dispozițiilor art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010.

Prin urmare, la data

sesizării instanței era în vigoare Legea nr. 263/2010.

Or, potrivit alin.

(1) al art. 154 din Legea nr. 263/2010, „Cererile îndreptate împotriva

C.N.P.P., a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii

sectoriale se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are

domiciliul sau sediul reclamantul, iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol,

„Celelalte cereri se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are

domiciliul sau sediul pârâtul."

Rezultă că, odată cu

intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, competența teritorială de soluționare

a cererilor cu privire la deciziile emise de casele de pensii sectoriale, care

sunt fostele case de pensii ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului

Administrației și Internelor și S.R.I., s-a modificat în sensul că aceste

cereri se soluționează de către instanța de la domiciliul reclamantului.

Raportat la

dispozițiile art. 725 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora normele de

procedură civilă sunt de imediată aplicare, urmează a se reține că norma de

competență aplicabilă în cauză este cea cuprinsă în art. 154 din Legea nr.

263/2010, în vigoare la data sesizării instanței.

În consecință, față

de cele ce preced, instanța competentă teritorial să judece pricina este

Tribunalul Dolj.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică astăzi, 5 martie 2013.

Procesat de GGC - AS