ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5692/2011
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5692/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra conflictului negativ de competență
de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin
încheierea din 16 iunie 2011, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ
și fiscal, a sesizat Curtea de Apel București, secția a VlII-a de contencios administrativ
și fiscal, cu excepția de nelegalitate a dispozițiilor art. 7 lit. j) din Ordinul
nr. 1501/2006 emis de Ministrul Administrației și Internelor, invocată de intimatul-reclamant
B.S. în cauza având ca obiect obligarea pârâtei Instituția Prefectului Județului
Gorj la înmatricularea fără plata taxei de poluare a autovehiculului deținut de
reclamant.
Prin sentința nr. 5572 din 04 octombrie
2011, Curtea de Apel București, secția a VlII-a de contencios administrativ și fiscal,
a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare
a cauzei în favoarea Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ
și fiscal.
Pentru a pronunța această soluție, Curtea
de Apel București a reținut, în esență, că în cauză nu sunt aplicabile prevederile
art. 12 C. proc. civ., ci cele ale art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, care,
stabilind competența teritorială alternativă, limitează dreptul la opțiune al reclamantului
la instanța de la domiciliul său sau al pârâtului. Or, în cauză, niciuna dintre
părțile litigiului nu are domiciliul/sediul în raza Curții de Apel București.
Constatându-se ivirea conflictului negativ
de competență, dosarul a fost înaintat la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția
de contencios administrativ și fiscal, pentru pronunțarea regulatorului de competență,
potrivit art. 22 C. proc. civ.
Verificând cauza, Curtea constată că, în
speță, competența de soluționare a litigiului aparține Curții de Apel Craiova, secția
de contencios administrativ și fiscal, pentru considerentele ce vor fi arătate în
continuare.
În speță, în cauza aflată pe rolul Curții
de Apel Craiova, având ca obiect acțiunea reclamantului B.S. de obligare a pârâtei
Instituția Prefectului Județului Gorj la înmatricularea fără plata taxei de poluare
a autovehiculului deținut de reclamant, acesta din urmă a invocat excepția de nelegalitate
a dispozițiilor art. 7 lit. j) din Ordinul nr. 1501/2006 emis de Ministrul
Administrației și Internelor.
Conform art. 4 alin. (1) din Legea contenciosului
administrativ nr. 554/2004, „instanța, constatând că de actul administrativ depinde
soluționarea litigiului pe fond, sesizează, prin încheiere motivată, instanța de
contencios administrativ competentă și suspendă cauza (...). Suspendarea cauzei
nu se dispune în ipoteza în care instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de
nelegalitate este instanța de contencios administrativ competentă să o soluționeze”.
Instanța de contencios administrativ competentă
material, potrivit art. 10 alin. (1) din actul normativ sus-menționat, este Curtea
de apel atunci când litigiul privește un act administrativ emis sau încheiat de
o autoritate publică centrală.
De asemenea, în conformitate cu dispozițiile
art. 10 alin. (3) din același act normativ, instanța de contencios administrativ
competentă teritorial este, la alegerea reclamantului, cea de la domiciliul său
sau cea de la domiciliul pârâtului.
Prin introducerea acțiunii de fond la Tribunalul
Gorj, instanță de la domiciliul său, reclamantul a optat în sensul dispozițiilor
art. 10 alin. (3) sus-menționate.
Recursul formulat împotriva sentinței pronunțate
de Tribunalul Gorj se judecă de instanța competentă, respectiv Curtea de Apel Craiova,
secția contencios administrativ și fiscal.
Incidentele procesuale se judecă de instanța
competentă să soluționeze cererea principală sau calea de atac exercitată.
Or, excepția de nelegalitate reprezintă
un incident procesual ce se soluționează, conform cu art. 4 alin. (2) din Legea
nr. 554/2004, de către instanța de contencios administrativ competentă care, așa
cum s-a arătat mai sus, sub aspect material, este Curtea de apel, întrucât emitentul
actului administrativ contestat este o autoritate publică centrală.
Sub aspect teritorial, reclamantul și-a
manifestat deja opțiunea, conform art. 10 alin. (3), odată cu introducerea acțiunii.
Așadar, în speță, Curtea de apel este instanța
competentă material să soluționeze recursul, dar și incidentele procesuale/procedurale,
cum este excepția de nelegalitate, deoarece actul atacat este emis de o autoritate
publică centrală.
Potrivit opțiunii reclamantului, Curtea
de Apel Craiova are, însă, și competența teritorială pentru soluționarea excepției
de nelegalitate, neexistând nicio rațiune pentru ca reclamantul să facă o nouă opțiune
cu privire la aspect.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a
cauzei privind pe B.S., în contradictoriu cu Instituția Prefectului Județului Gorj
și Ministerul Administrației și Internelor, în favoarea Curții de Apel Craiova,
secția de contencios administrativ și fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 25
noiembrie 2011.