ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3892/2009

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la 8 iulie 2009, reclamanții R.S., P.G.A., D.M.C., C.L.G., C.L.M., C.Z.M., B.N.S., P.A., S.M., I.A., G.M., D.M., G.M.A., B.P., G.T., P.I., I.V., M.E., C.T., M.G., H.D.R., Ș.V., P.S.M., N.I., N.L., M.D., G.A., N.I. și C.I. au solicitat în contradictoriu cu M.J.L.C., suspendarea adresei emisă de acesta cu nr. 76602 din 3 iulie 2009. În motivarea cererii, reclamanții au susținut în esență că prin adresa contestată le-au fost afectate drepturi salariale în sensul eliminării sporului de 50% pentru risc și solicitare neuropsihică atât pentru viitor cât și retroactiv pentru luna iunie 2009. Prin sentința civilă nr. 115 din 15 iulie 2009, Curtea de Apel Pitești, secția de contencios administrativ, a admis cererea reclamanților și a dispus suspendarea executării adresei din 3 iulie 2009 până la soluționarea fondului cauzei.

S-au apreciat pentru aceasta ca fiind întrunite dispozițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004 atât în ceea ce privește cazul bine justificat, drepturile bănești invocate, neputând face obiectul O.U.G. nr. 71/2009 și care în fapt se referă la plata unor drepturi salariale stabilite personalului bugetar prin hotărâri judecătorești devenite titluri executorii, cât și în ce privește paguba iminentă, constând în privarea reclamanților de un drept salarial. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, M.J.L.C., susținând în principal inadmisibilitatea acțiunii, adresa contestată și a cărei suspendare s-a solicitat, nefiind un act administrativ în sensul Legii nr. 554/2004 ci o simplă încunoștințare a ordonatorilor principali, secundari și terțiari de credite în legătură cu O.U.G.

nr. 71/2009. Pe fondul cererii, recurentul a invocat netemeinicia cererii, dreptul salarial invocat nemaifiind reglementat de nici un act normativ în vigoare. Recursul nu este fondat. Prin adresa din 3 iulie 2009, M.J.L.C. a dispus ordonatorilor principali, secundari și terțiari de credite, că plata drepturilor salariale pentru luna iunie 2009 (pentru care reclamanții au prestat activitate) cât și pentru viitor, să se facă fără a include sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică. În mod evident, prin conținutul său, adresa contestată întrunește caracteristicile actului administrativ, unilateral cu caracter individual, pârâtul M.J.L.C. acționând ca o autoritate publică în raportul de serviciu dintre reclamanți și curtea de apel, pe care l-a modificat în sensul diminuării drepturilor salariale nu numai pentru viitor ci și retroactiv.

Astfel fiind, legal și temeinic, Curtea de Apel Bacău a respins excepția inadmisibilității acțiunii. În ce privește fondul cererii, corect s-au apreciat ca fiind îndeplinite cerințele art. 14 din Legea nr. 554/2004, atât în ceea ce privește cazul bine justificat, drepturile salariale neputând face obiectul O.U.G. nr. 71/2009 - în sensul că nu pot fi plătite eșalonat, cât și în ce privește paguba iminentă - dovedită prin diminuarea pe care ar urma să o suporte reclamanților asupra drepturilor salariale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de M.J.L.C. împotriva sentinței civile nr. 115/F-C din 15 iulie 2009 a Curții de Apel Pitești, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 septembrie 2009.