ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 466/2009
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 466/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor dosarului,
constată următoarele:
La data de 04 decembrie 2007
contestatoarea A.P.A., prin asociat activ SC P. SA a chemat în judecată pe
intimata A.D.S., solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să
dispună anularea tuturor formelor de executare întreprinse de intimată.
În motivarea cererii, contestatoarea
a arătat că a încheiat cu intimata un număr de 8 contracte de concesiune la
nivel național al activității de neutralizare a deșeurilor de origine animală,
cauza având în vedere contractul nr. 257 din 11 mai 2006. Se mai arată că
intimata a demarat procedura de executare silită invocând caracterul de titlu
executoriu al acestui contract. Contestatoarea susține că actul reprezentat de
contractul de concesiune nr. 257/2006 nu constituie titlu executoriu, toate
actele desfășurate de intimată în cadrul executării silite fiind astfel
nelegale.
Se susține că potrivit art. 371 C.
proc. civ. executarea silită se efectuează numai în baza unei hotărâri
judecătorești ori al altui înscris care, potrivit legii, constituie titlu
executoriu. Contestatoarea susține că intimata nu deține un titlu executoriu,
dispoziția art. 3 din Legea nr. 190/2004 atribuind această calitate
contractelor de concesiune a terenurilor cu destinație agricolă, iar art. 2 din
O.U.G. nr. 64/1995 stabilește caracterul de titlu executoriu pentru contractele
de vânzare cumpărare de acțiuni încheiate de A.D.S. Or, contractul de
concesiune a activității de prelucrare a deșeurilor de origine animală nu se
înscrie în nici una din cele două categorii de acte enumerate de dispozițiile
legale.
In consecință, apreciază contestatoarea, executarea silită începută de
intimată în baza prevederilor O.U.G. nr. 51/1998 este nelegală, neavând la bază
un titlu executoriu.
Prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea contestației ca
neîntemeiată, susținând că în conformitate cu dispozițiile art. 969 C. civ.
convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, acesta
având caracterul executoriu al titlului reprezentat de contractul de concesiune
în raport de dispozițiile Legii nr. 190/2004 și O.U.G. nr. 64/2005. Aceste acte
normative, care fac trimitere, în ce privește procedura de executare, la
dispozițiile O.U.G. nr. 51/1998, dau dreptul de a alege calea procesuală de
urmat în recuperarea cat mai rapidă a creanțelor sale, în condițiile în care
legea permite executarea silita fără investire cu formulă executorie a
înscrisurilor cărora legea le recunoaște caracterul de titlu executoriu.
Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială,
prin sentința comercială nr. 16 din 30 ianuarie 2008 a admis contestația la
executare formulată de contestatoarea A.P.A. prin asociat activ SC P. SA
București în contradictoriu cu intimata A.D.S. și a dispus anularea tuturor
formelor de executare efectuate de intimată în baza contractului de concesiune
la nivel național a activității de neutralizare a deșeurilor de origine animală
nr. 257 din 11 mai 2006.
Împotriva acestei hotărâri a
declarat recurs în termenul legal și motivat intimata A.D.S. București
criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând, în esență,
caracterul de titlu executoriu al contractului de concesiune nr. 257 din 11 mai
2006 încheiat cu contestatoarea în temeiul prevederilor O.U.G. nr. 64/2005 și
în cele ale Legii nr. 190/2004, precum și în convenția părților, respectiv
actul adițional nr. 5 din 25 iulie 2007 la contractul de concesiune nr. 257 din
11 mai 2006, prin care s-a convenit ca executarea să fie efectuată conform
procedurii speciale a A.D.S., respectiv O.U.G. nr. 64/2005.
Contestatoarea a formulat
întâmpinare la recurs solicitând respingerea acestuia ca nefondat, susținând că
problema de drept în discuție privind caracterul de titlu executoriu al
contractului de cesiune și dacă executările pornite de A.D.S. se desfășoară în
baza unor titluri executorii valabile, a făcut obiectul altor litigii identice
soluționate în defavoarea A.D.S. -ului de Curtea de Apel București.
În consecință, în temeiul art. 304
pct. 7 și 8 C. proc. civ. solicită admiterea recursului, așa cum a fost
formulat și motivat, casarea deciziei atacate, modificarea în tot a hotărârii
atacate în sensul respingerii contestației.
Recursul este nefondat pentru
următoarele considerente:
Din examinarea actelor de la dosar
prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale incidente cauzei
rezultă că instanța, în mod corect a apreciat actul juridic dedus judecății și
probatoriile administrate în cauză, pronunțând o hotărâre temeinică și legală
care nu poate fi reformată prin recursul declarat de intimata A.D.S., întrucât
nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 304 pct. 7 și 8 C. proc. civ.
Criticile formulate de recurentă
prin care invocă calitatea de titlu executoriu a contractului de concesiune nr.
257 din 11 mai 2006 încheiat cu intimata, indicând ca temei juridic prevederile
O.U.G. nr. 64/2005 și ale Legii nr. 190/2004 sunt neîntemeiate, întrucât în
cuprinsul celor două acte normative nu se regăsește vreun text care să califice
contractele de concesiune de activități, în general, drept titluri executorii.
Potrivit art. 3 din Legea nr.
190/2004 doar contractele de concesiune a terenurilor cu destinație agricolă
încheiate cu A.D.S. constituie executoriu pentru plata redevenței, iar,
potrivit art. 2 din O.U.G. nr. 64/2005 doar contractele de vânzare-cumpărare de
acțiuni încheiate cu A.D.S. constituie titluri executorii.
Cum obiectul contractului de
concesiune, în litigiu, încheiat cu A.D.S., prin care s-a concesionat
activitatea de neutralizare a deșeurilor de origine animală, activitate publică
de interes național, nu are calitatea de titlu executoriu conform art. 372 C.
proc. civ. întrucât, nu este calificat, drept titlu executoriu, de către lege
și nu se încadrează în cele două tipuri de contracte menționate mai sus.
Neîntemeiată este și critica
formulată de recurentă potrivit căreia conform art. 969 C. civ. „convențiile
legal încheiate au putere de lege între părți”, referindu-se la actul adițional
nr. 5 din 25 iulie 2007 în care există inserată clauza care prevede că actul
întocmit de A.D.S. privind volumul daunelor interese să constituie titlu
executoriu, fără intervenția instanțelor de judecată, întrucât contravine
legii.
Pentru cele ce preced, Înalta Curte,
în temeiul art. 312 C. proc. civ., va respinge, ca nefondat recursul declarat
de A.D.S.
PENTRU ACESTE
MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de A.D.S. împotriva sentinței nr. 16 din 30 ianuarie 2008 a Curții de
Apel București.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 17 februarie 2009.