ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3194/2009
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3194/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la Curtea
de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, reclamantul T.T.D.
a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii Timiș, solicitând anularea
hotărârii nr. 10477 din 15 decembrie 2008 emisă de pârâtă și acordarea
drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat
că hotărârea contestată este nelegală și netemeinică, întrucât ignoră calitatea
sa de persoană strămutată, dovedită prin acte și declarații de martori.
Prin întâmpinare, pârâta, Casa Județeană
de Pensii Timiș a solicitat respingerea acțiunii, apreciind că reclamanta nu a
dovedit calitatea sa de persoană refugiată și, pe cale de consecință nu poate
beneficia de prevederile Legii nr. 189/2000.
Prin sentința civilă nr. 38 din 9
februarie 2009, Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și
fiscal, a admis acțiunea reclamantului și a dispus anularea hotărârii nr. 10477
din 15 decembrie 2008 emisă de pârâta Casa Județeană de Pensii Timiș, pe care a
obligat-o să-i recunoască reclamantului calitatea de refugiat și să-i acorde
drepturile conferite de Legea nr. 189/2000.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond
a reținut, în esență, următoarele:
A considerat că potrivit
dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile legale,
persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere
de la 06 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuții din
motive etnice, respectiv s-a refugiat în altă localitate decât cea de
domiciliu.
A constatat că strămutarea părinților
reclamantului din localitatea de domiciliu în altă localitate în cursul lunii martie
1941 s-a datorat persecuțiilor etnice instituite de regimul instaurat în
perioada respectivă.
Împotriva acestei sentințe a declarat
recurs, în termen legal, pârâta, Casa Județeană de Pensii Timiș, solicitând
admiterea acestuia și modificarea sentinței civile atacate, în sensul
respingerii acțiunii reclamantei.
În cuprinsul motivelor de recurs, pârâta
a arătat că soluția pronunțată în cauză este netemeinică întrucât reclamantul,
născută în localitatea de refugiu nu a suferit persecuții din motive etnice.
Examinând actele și lucrările dosarului,
Înalta Curte va respinge, ca nefondat recursul declarat de pârâtă, din
considerentele ce se vor arăta în cele ce succed.
Potrivit art. 1 lit. c) din Legea nr.
189/2000, beneficiază de prevederilor legale, persoana, cetățean român, care în
perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6
martie 1945 a avut de suferit persecuții din motive etnice, fiind strămutată în
altă localitate decât cea de domiciliu.
În cauză, se reține că părinții reclamantului
s-au refugiat din localitatea Târgu Mureș, județul Mureș, în cursul lunii martie
1941, iar reclamantul s-a născut la data de 11 iunie 1942 în timpul refugiului
părinților săi.
Efectele refugiului s-au răsfrânt și
asupra reclamantului, de la data nașterii, care se situează în intervalul de
timp avut în vedere de legea menționată.
Prima instanță a observat corect că Legea
nr. 189/2000 nu face nici o diferență în legătură cu persoanele cărora le sunt
aplicabile dispozițiile legii, în sensul că nu stipulează în mod expres că nu
pot beneficia de prevederile acesteia copiii concepuți și născuți după refugiul
părinților.
Prin urmare, față de împrejurarea că
intimatul reclamant s-a născut în intervalul de timp avut în vedere de Legea
nr. 189/2008 într-o localitate în care s-au refugiat părinții săi și întrucât
actul normativ evocat nu distinge în ceea ce privește persoanele refugiate care
beneficiază de drepturile reglementate în cuprinsul său, Înalta Curte constată
că recursul pârâtei este nefondat, astfel că, în temeiul art. 312 C. proc. civ.
acesta va fi respins, ca atare, menținându-se hotărârea atacată ca fiind legală
și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de pârâta Casa
Județeană de Pensii Timiș împotriva sentinței civile nr. 38 din 9 februarie 2009
a Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, ca
nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 9
iunie 2009.