CASE OF TURKIYE IS BANKASI AGAINST FINLAND
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Information given by the government concerning measures taken to prevent new violations. Payment of the sums provided for in the judgment
CASE OF TURKIYE IS BANKASI AGAINST FINLAND (CtEDO, 2006)
Rezoluția ResDH(2006)62 privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 18 iunie 2002 (finală la 18 septembrie 2002) în cazul Türkiye iș Bankasi împotriva Finlandei (Adoptat de Comitetul de Miniștri la 2 noiembrie 2006, la a 976-a ședință a Deputaților Miniștrilor) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale (denumită în continuare „Convenția”), având în vedere hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Türkiye iș Bankasi pronunțată la 18 iunie 2002 și transmisă Comitetului de Miniștri după ce a devenit finală în temeiul articolelor 44 și 46 din convenție; Amintind că cazul a fost originar dintr-o cerere (nr. 30013/96) împotriva Finlandei, depusă la 6 noiembrie 1995 la Comisia Europeană a Drepturilor Omului în temeiul articolului 25 din Convenția de către Türkiye iș Bankasi, o bancă turcă, și că Curtea a sesizat cazul în temeiul articolului 5 alineatul (2) din Protocolul nr. 11 a declarat admisibilă plângerea privind durata excesivă a anumitor proceduri civile, în special în fața Curții de Apel din Helsinki; întrucât, în hotărârea sa din 18 iunie 2002, Curtea a considerat în unanimitate că a existat o încălcare a art. 6 alin. (1) din Convenție; a susținut că constatarea unei încălcări constituie, în sine, suficientă satisfacție pentru orice prejudiciu moral suportate de solicitant; a susținut că Guvernul Statului pârât trebuia să plătească reclamantului, în termen de trei luni de la data în care hotărârea a devenit finală, 7 500 de euro în ceea ce privește costurile și cheltuielile, împreună cu orice impozit pe valoarea adăugată care poate fi percepută, și că dobânzile simple la o rată anuală de 11 % vor fi plătite pe această sumă de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontare; având în vedere normele adoptate de Comitetul de miniștri în ceea ce privește aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; având în vedere obligația Finlandei în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenție de a respecta aceasta, întrucât în cadrul examinării cazului de către Comitetul de Miniștri, Guvernul Statului pârât a considerat că, din cauza circumstanțelor specifice ale cazului, noi încălcări similare ale Convenției ar putea fi evitate în viitor prin informarea autorităților vizate cu privire la cerințele Convenției: exemplarele hotărârii au fost în consecință trimise rapid Ombudsmanului Parlamentar, Cancelarul Justiției, Ministerul Justiției, Curtea Supremă, Curtea Supremă de Administrație, Curtea de Apel și Curtea de Oraș din Helsinki, împreună cu o scrisoare de acoperire; în plus, hotărârea Curții a fost publicată în baza de date FINLEX și raportată în presă finlandeză la 19 iunie 2002. (Helsingin Sanomat) După ce s-a convins că la 8 ianuarie 2003, după expirarea termenului stabilit, Guvernul Statului pârât a plătit reclamantului suma prevăzută în hotărârea din 18 iunie 2002, și că dobânzile implicite datorii, adică 49,73 euro, Declară, după examinarea informațiilor furnizate de Guvernul Finlandei, că și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în acest caz.